Reuters: Orice ajutor străin acordat României va impune măsuri drastice de austeritate
NewsIn - 11 Martie 2009
Orice ajutor străin acordat României pentru evitarea crizei financiare va presupune probabil măsuri drastice de austeritate pentru al doilea cel mai sărac stat din Uniunea Europeană (UE) şi va furniza o susţinere limitată a leului pe termen lung, comentează Reuters.
Economiştii spun că orice tranzacţie încheiată ca urmare a cererii României va calma temerile privitoare la o criză imediată şi ar putea determina o apreciere pe termen scurt a pieţei. Analiştii atrag, însă, atenţia că un astfel de acord nu va îndepărta nevoia fundamentală de depreciere a leului şi nici nu va redeschide calea spre o creştere explozivă.
Detaliile făcute publice despre un posibil acord au fost puţine, dar o sursă diplomatică din cadrul Uniunii Europene, apropiată negocierilor cu UE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), a spus că un acord ar putea fi decis foarte rapid, dacă România acceptă condiţiile. O delegaţie a FMI va vizita Bucureştiul săptămâna aceasta.
Analiştii spun că un acord comun ar putea ajunge la circa 20 miliarde euro, asemănător cuantumului de 25 miliarde dolari luat anul trecut de Ungaria de la FMI, UE şi Banca Mondială (BM), dar ar putea să se cifreze sau că ar putea să se cifreze şi la 9 miliarde euro.
Perspectiva economică
În timp ce cuantumul tranzacţiei este încă neclar, analistul Neil Shearing de la institutul de cercetare Capital Economics a spus că 25 miliarde dolari ar putea acoperi aproape toată datoria externă a României de anul viitor.
Pachetul de sprijin va veni, însă, mai mult ca sigur cu un set de condiţii care să extindă reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru micşorarea în 2009 a deficitului fiscal la 2% din produsul intern brut (PIB) de la mai mult de 5% anul trecut, mişcare comentată pozitiv de FMI.
Întrucât veniturile bugetare se bazează pe o estimare de creştere de 2,5% anul acesta, considerată de economişti ca exagerat de optimistă, orice ajutor ar putea veni cu mai multe cerinţe de diminuare a cheltuielilor.
"Pachetul de salvare nu va împiedica România să intre într-o recesiune lungă şi accentuată", a spus Shearing.
"Ar fi greşit să presupunem, cum face multă lume, că un pachet de salvare va permite României să îşi reia tendinţa recentă de dezvoltare", a declarat analistul citat.
Alţi analişti spun că o injecţie de capital ar mai putea tempera scăderea cererii de consum şi că, deşi declinul cererii ar putea continua, acesta ar fi mai puţin amplu decât în situaţia în care nu s-ar ajunge la un acord.
Economistul Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING Bank România a spus că cerinţele de înăsprire a politicii fiscale ar putea genera o creştere economică solidă pe termen mediu.
"Acestea sunt veşti bune şi este bine că am conştientizat nevoia de finanţare", a spus Chidesciuc, adăugând că "fără aceşti bani, ne-am prelungi agonia".
Leul
Avertismentele oficialilor români din ultima lună înseamnă că această cerere de susţinere a Bucureştiului nu vine ca o surpriză.
Dar, deşi un astfel de acord ar putea susţine leul pe termen scurt, situaţia din Ungaria, unde forintul s-a depreciat cu 16,5% de la încheierea acordului la jumătatea lui octombrie, ne arată că leul şi-ar putea continua deprecierea în faţa euro.
"Este posibil să avem o evoluţie asemănătoare forintului", a spus analistul Miroslav Plojhar de la JP Morgan. "Este posibil ca leul să slăbească dacă banca centrală nu apără un anumit curs", a adăugat Plojhar.
Ivailo Vesselinov, economist la Dresdner Kleinwort, a spus că dacă jucătorii de pe pieţe vor considera că suma acordată este prea mică, ar putea pedepsi rapid leul şi preţurile la Credit Default Swap (CDS - instrumente de garantare împotriva creditelor neperformante).
Regiunea în ansamblu
În timp ce economiştii sunt de acord că un pachet de salvare ar putea ajuta România, un succes al demersului ar putea, de asemenea, să consolideze tendinţa cu care UE abordează problemele statelor care fac parte din blocul european, dar nu şi din zona euro, pe o bază ad-hoc, îndepărtând orice posibilitate de creare a unei 'umbrele' regionale.
România a cerut ajutorul Comisiei Europene, pentru a se salva de la o posibilă criză de finanţare, devenind astfel ultima dintre ţările membre ale blocului european care cer protecţie împotriva crizei economice mondiale.
Cererea României a coincis cu un semnal transmis de banca centrală a Ungariei că ar putea să fi vândut euro pe piaţă, ceea ce a dus la aprecierea forintului şi a altor valute ce s-au depreciat de când criza financiară a izbit Europa emergentă anul trecut.
Întreaga Europă Centrală şi de Est face eforturi să oprească evaporarea fondurilor străine, care a determinat Ungaria şi Letonia să ceară ajutor de la FMI, a majorat riscurile intrării în incapacitatea de plată a datoriilor şi a generat o anumită nelinişte socială.
Sursa: http://www.newsin.ro
Tags: fmi
romania
euro
orice
acord
ajutor
romaniei
ing
ue
Articole similare
facebook
twitter
linkedin
youtube
rss
newsletter