Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

FMI: Relansare economică în Europa de 0,5 la sută în 2010

'Actuala recesiune economica din Europa dă semne că s-ar apropia de final, dar relansarea va fi, probabil, lentă şi fragilă', se arată în Raportul asupra Economiei Regionale - REO, lansat sâmbătă la Istanbul de către Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Favorizată de o încredere în creştere economică şi de o relansare a comerţului mondial, contracţia economică din Europa pare să se fi încheiat la mijlocul anului 2009 şi experţii FMI anticipează o uşoară relansare în 2010, urmată de o revenire a unei creşteri ulterioare mai viguroase.

'Relansarea va fi lentă şi fragilă, deoarece revenirea cererii în Asia nu va putea înlocui apetitul pentru importuri al consumatorilor americani de dinainte de criză. Europa nu poate conta numai pe exporturi pentru a-şi asigura relansarea. În plus, creditele ramân greu de obţinut, şomajul creşte şi criza a redus potenţialul de dezvoltare al Europei', a subliniat Marek Belka, director al Dept. Pentru Europa al FMI.

Toate acestea înseamnă în ţările europene dezvoltate o scădere de -4 la sută în 2009 şi o creştere estimată de 0.5 la sută în 2010. În ţările europene emergente, activitatea este estimată să scadă cu 6,6 la sută în acest an, iar în 2010, în majoritatea acestor ţări, PIB va creşte cu 1,7 la sută. În Uniunea Europeana, în primul trimestru al anului în curs, scăderea anualizată a PIB a fost de -10 la sută.

Raportul FMI îi atenţionează pe factorii de decizie să se concentreze pe consolidarea relansării economice. Pe termen scurt, ei trebuie sa abordeze cât mai hotărât evalueze riscurile din bilanţurile băncilor şi să ia măsuri pentru recapitalizarea sau restructurarea instituţiilor viabile, dar şi pentru restructurarea celorlalte. M. Belka a avertizat ca 'relansarea economică poate fi mai slabă decât se anticipează dacă problemele din sectoarele financiare nu sunt rezolvate eficient şi prompt'.'Dificultăţile din sectorul financiar, investiţiile mici şi rata şomajului pot întârzia creşterea potentială în Europa în următorii câţiva ani, dar amploarea acestui fenomen nu poate fi anticipată'. Politicile macroeconomice mai trebuie să sprijine relansarea, dar să pregatească şi retragerea pachetelor de sprijin. Fragilitatea revenirii economice va necesita politici fiscale pentru a putea continua activitatea stimulenţilor planificaţi şi a permite factorilor de stabilizare să îşi exercite influenţa, dar preocupările referitoare la sustenabilitate impun un efort susţinut de consolidare, de îndată ce relansarea s-a instalat. Şi politicile monetare trebuie să continue să sprijine dar, odata ce revenirea economiei este consolidată, trebuie acordată atenţie strategiei de retragere a pachetelor de sprijin. Comunicarea eficientă a acestei strategii de retragere va fi esenţiala, arată REO.

Capitolul al doilea, intitulat 'Criza şi potenţialul de producţie' şi cel de-al treilea, care se ocupă de 'Implicaţiile scăderii potenţialului de producţie asupra politicilor macroeconomice' arată că în economiile cele mai dezvoltate, creşterea economică ar trebui să revină pe termen lung, cu excepţia celor cu o activitate financiară extrem de dinamică înainte de criză. În pieţele europene emergente, reluarea convergenţei va depinde de restabilirea influxurilor de capital investiţional, prin asigurarea unui mediu de afaceri prietenos, reducerea nesiguranţei şi aplicarea politicilor macroeconomice.

Criza va avea un efect negativ asupra creşterii economice din Europa şi va afecta creşterea economică de-a lungul următorilor ani. Recesiunile economice asociate cu o criză financiară implică descreşteri mari şi de durată în producţie, mai ales când sunt însoţite de crize ale creditării şi prabuşiri ale preţurilor imobiliare.

Există o mare incertitudine asupra amplorii scăderii economice. În zona euro, creşterea potenţială de 2 la sută ar putea fi atinsă din nou, pe termen lung. Dar continuarea integrării pieţelor financiare şi a reformelor structurale prevăzute în agenda Lisabona poate întârzia şi mai mult revenirea economiei la nivelul anterior crizei.În Marea Britanie, unde profiturile din sectorul financiar au crescut exagerat în ultimii ani, creşterea pe termen lung nu va asigura revenirea la nivelurile anterioare crizei decât în anumite domenii.Creşterea pe termen mediu şi convergenţa în ţările europene emergente pot suferi din cauza scăderii influxului de capital. Creşterea ţărilor emergente, printre care şi România, a depăşit media creşterii din zona euro. Investiţiile străine directe şi influxul de capital bancar au fost esenţiale pentru aceste economii.

Politicile care sprijină reluarea intrărilor de capital sunt cheia pentru reluarea convergenţei în Europa emergentă.Guvernele va trebui să asigure un mediu de afaceri prietenos, să întăreasca sectorul financiar şi politicile fiscale pentru a reduce nesiguranţa, să sprijine integrarea pieţelor financiare şi să asigure stabilitatea macroeconomica', consideră autorii studiului.

Scăderea nivelului producţiei şi nesiguranţa complică deciziile de politică monetară şi fiscală într-un mediu deja dificil. De pildă, dacă politica fiscală neglijează sau subestimeză nivelul producţiei, poate periclita sustenabilitatea finanţelor publice. Pe de altă parte, supraestimarea scăderii producţiei ar putea însemna renunţarea la un sprijin fiscal necesar. La fel, dacă politica monetară estimează greşit nivelul producţiei, poate deveni prea restrictivă sau poate duce la presiuni inflaţioniste. De exemplu, dacă cei care elaborează politicile monetare sunt prea pesimişti în ceea ce priveşte politica monetară şi o subapreciază cu o jumătate de punct procentual, vor ridica dobânzile prea sus şi vor cauza o scădere nedorită a inflaţiei cu 0,7 la sută.

În ultima parte a lui 2009, inflaţia este prevăzută să ajungă la valori pozitive în zona euro, iar în 2010 va fi în medie de 0,8 la sută.Pe fundalul crizei, apare necesitatea unei ajustări fiscale semnificative. Chiar şi cele mai blânde estimări referitoare la criză şi efectele asupra datoriei arată că pentru ca o ţară din zona euro să îşi aducă din nou deficitul bugetar la nivelul de 3 la sută până în 2020 are nevoie de o creştere a PIB de 0,6 la sută.

Date fiind costurile mari ale crizei în plan fiscal, politica fiscală trebuie sa se menţină precaută şi să se consolideze de îndată ce apare momentul oportun.

'Nu este timp de odihnă. Acţionarea rapida în sensul remedierii pagubelor cauzate de criză în ceea ce priveşte potenţialul de creştere este ceea ce contează cel mai mult. Numai consolidarea potenţialului de creştere va putea să înlăture definitv sechelele crizei în Europa' , a atenţionat M. Belka.

Cel de-al patrulea capitol al REO este dedicat 'Politicilor în economiile emergente pentru a face faţa riscurilor sporite din perioada relansării economice'. Conform autorilor Raportului, Europa emergentă va avea de înfruntat riscurile cele mai mari şi un mediu de afaceri mai volatil după criza financiară, deoarece investitorii străini vor fi preocupaţi de rezolvarea problemelor din ţările lor. Adoptarea politicilor care să scadă nesiguranţa privind starea sistemului financiar va reduce pe termen lung incertitudinile şi va îmbunătăţi perspectivele de creştere pe termen lung.

Conform FMI, în 2008 şi în 2009, creşterea PIB în Uniunea Europeană a fost de 1 la sută, respectiv -4,2, iar în România PIB a crescut cu 7,1 la sută în 2008 şi va scădea cu -8,5 la sută în 2009, în timp ce creşterea pentru 2010 este de 0,5 la sută, identică cu media UE. Inflaţia în 2008 şi 2009 a fost în UE de 3,7 la sută şi 0.9 la sută (3,3 şi 0,3 la sută în zona euro), în timp ce în România s-a înregistrat 7,8 în 2008, 5,5 în 2009 şi 3,6 la sută în 2010.

În 2008 şi 2009, contul curent a înregistrat deficit în UE de -1,1 şi -0,8 la sută, în zona euro media a fost de -0,7 la sută în ambii ani, în timp ce în România, acest indicator s-a situat la -12,4 la sută în 2008 şi -5,5 în 2009, pentru a ajunge -5,6 în 2010, când media UE va fi de -0,5 la sută, iar cea a zonei euro de -0,3 la sută. Cel mai mare ajutor de la FMI l-a primit Polonia (20,6 miliarde dolari), urmată de România (17,1 miliarde dolari) şi de Ukraina (16,9 miliarde dolari). Albania, Bulgaria, Ungaria, România şi Ucraina au cea mai mare datorie externă făcută de credite ale gospodăriilor, în timp ce în ţările baltice, datoria externă este egal distribuită între firme şi gospodării.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: politicile cresterea termen mediu euro politica romania crizei fmi economice europa economica relansare emergente asupra tarile criza crestere ue

Articole similare