Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Raiffeisen Asset Management: Sub cursul de 4,52 lei pentru un euro, depozitele în lei sunt avantajoase

Soldul depozitelor în lei efectuate de persoanele fizice a scăzut şi a crescut cel al depozitelor în valută, situaţia instalându-se începând cu luna iulie 2009, relevă o analiză realizată de Raiffeisen Asset Management.

Încercând să răspundă la întrebarea dacă se produce o modificare a comportamentului de economisire a populaţiei, specialiştii Raiffeisen Asset Management remarcă faptul că dinamica din ultimele luni nu este neapărat concludentă, fiind afectată de sezonalitate.

Astfel, în lunile de vară, în general economisirea în lei este mai redusă, iar cea în valută mai mare decât în restul lunilor, cel mai probabil pe seama resurselor repatriate în perioadele de concedii de către românii care lucrează în străinătate.

Dacă se exclude luna octombrie 2008, când unii români şi-au retras depozitele din bănci, ca urmare a crizei de credibilitate provocată de falimentul Lehman Brothers, se poate spune că este pentru prima dată în ultimii şapte ani când România se confruntă cu o economisire negativă în lei.

Aceasta poate fi explicată prin reducerea potenţialului de economisire în România, dar ar putea indica şi mutarea anumitor sume din lei în valută.

De asemenea, în contextul în care mediul economic din România nu dă semne de îmbunătăţire, iar perspectiva unei scene politice incerte şi preocupată de agenda electorală nu este deloc încurajatoare, dar şi în ciuda faptului că fluxurile valutare sunt echilibrate, iar deficitul comerţului exterior este mai mult decât acoperit de investiţiile străine directe, aşteptările mediului economic se îndreaptă mai degrabă spre deprecierea leului.

Acestea sunt alimentate şi de diverse declaraţii mai mult sau mai puţin interesate ale unor persoane publice din România, care induc aşteptări de slăbire a monedei naţionale. În acest context, cel puţin pentru câteva trimestre, interesul pentru economisirea în euro se va menţine în creştere.

Potrivit specialiştilor, aspectele menţionate trebuie puse în contextul unor trăsături caracteristice ale economisirii în România.

Astfel, tradiţional, în România, există o înclinaţie ridicată pentru plasamentele în valută. Aproximativ 40 la sută din economisirea persoanelor fizice este denominată în valuta, nivel care s-a păstrat relativ neschimbat (între 35 şi 45 la sută) în ultimii şapte ani, în ciuda procesului de convergenţă parcurs de economia românească şi a creşterii de peste şapte ori a depozitelor populaţiei.

În plus, uşoara scădere temporară către 35 la sută, care s-a observat în 2005, poate fi pusă pe seama unui echivalent în lei mai mic al depozitelor în euro decât pe scăderea efectivă a soldului depozitelor în valută.

Dintr-o perspectivă regională, situaţia României apare cu atât mai tristă, cel puţin din două puncte de vedere. Primul, ca dinamică. Astfel, în România, nu s-a observat o scădere a preferinţei pentru euro, în ciuda unor nivele ale dobânzilor la moneda naţională mai ridicate decât pentru valutele forte.

Un astfel de trend, absolut firesc, de scădere a deţinerilor în valută, a putut fi observat în ultimul deceniu în alte ţări din Europa Centrala şi de Est, precum Polonia şi Cehia sau chiar Ungaria, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor economice interne.

Al doilea, ca nivel actual, românii plasează în valută, în termeni relativi, mai mult decât cehii, polonezii, sau ungurii, care deţin azi cinci la sută, 8,2 la sută şi, respectiv, 16,7 la sută din fonduri în valută.

Din acest punct de vedere, România se aseamănă mai mult cu Albania, Bulgaria sau ţările din fosta Iugoslavie, unde, de asemenea, sumele populaţiei în valută în sistemul bancar depăşesc 40 la sută.

Totodată, există o corelaţie între gradul de dezvoltare economică şi educaţia economico-financiară, dar şi apetitul pentru euro, care se verifică în profil teritorial în România.

Ponderi ridicate ale plasamentelor în valută pot fi întâlnite în Bucureşti - 51,2 la sută, Timiş - 52,4 la sută, Arad - 42,3 la sută, Braşov - 42,7 la sută, Sibiu - 39,4 la sută, Constanţa - 40,7 la sută, şi alte judeţe din Transilvania, în vreme ce ponderi mult mai mici se regăsesc în Gorj - 15,1 la sută, Ialomiţa - 15,9 la sută, Călăraşi - 16 la sută, Teleorman - 18,8 la sută, adică în zone mai puţin dezvoltate economic şi cu resurse financiare mai modeste.

De asemenea, judeţele unde există ponderi ridicate ale depozitelor în valuta au şi cea mai ridicată economisire, în vreme ce a doua categorie se remarcă prin disponibilităţi în depozite sub jumătate din media naţională.

Totuşi, în termeni de câştig, analizându-se un orizont de timp de şapte ani, respectiv octombrie 2002 - octombrie 2009, alegerea leului s-a dovedit net câştigătoare.

Pornind de la datele publicate de BNR, câştigurile din dobânzile la lei ar fi putut ajunge la aproximativ 115 la sută, în vreme ce depozitele în euro ar fi adus un randament de 30 la sută. Chiar în condiţiile în care leul a pierdut 32 la sută faţă de euro, alegerea leului monedei naţionale ar fi adus un avantaj de 43 la sută în şapte ani.

Pe anumite intervale de timp, caracterizate de depreciere brusca, plasamentele în euro sunt mai avantajoase, însă modificarea relativ redusă a ponderii sumelor în euro în sistemul bancar de-a lungul timpului arată că cei mai mulţi deponenţi în valută ar fi câştigat mai mult economisind în lei.

Cel mai probabil, economisirea în valută este văzută mai degrabă ca un mijloc de protecţie împotriva deprecierii monedei decât ca o măsură de optimizare a randamentelor.

Potrivit specialiştilor Raiffeisen Asset Management, pe un interval de timp de un an, octombrie 2009 - octombrie 2010, ar fi mai avantajos un plasament în euro la un curs de peste 4,52 - 4,55 lei pentru un euro la finalul acestui interval, adică o depreciere a leului peste diferenţialul de dobânzi între cele două monede. Însă, pentru orice nivel de curs sub 4,52 peste un an, leul ar fi mai avantajos.

SAI Raiffeisen Asset Management este a doua societate de administrare a investiţiilor din România, după total active, cu o cotă de piaţă de peste 23 la sută, la 30 septembrie 2009, având în prezent active în administrare de 750 milioane de lei.

Raiffeisen Asset Management este singura societate de administrare a investiţiilor din România prezentă pe toate segmentele pieţei administrării investiţiilor: fonduri deschise de investiţii, fonduri închise de investiţii, portofolii individuale şi fonduri de pensii facultative.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: valuta sapte romania depozitelor depozitele asset raiffeisen management euro bnr

Articole similare