Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Kaspar Richter: Pieţele financiare vor deveni mai selective pe termen lung

'Pieţele financiare mondiale vor deveni mai selective pe termen lung', a declarat joi Kaspar Richter, senior economist al Băncii Mondiale (BM), la o întrebare adresată de Agerpres cu ocazia lansării în România a 'Raportului Economic Regional UE 10 (RER)'.

'Pieţele financiare mondiale vor deveni mai selective pe termen lung, reacţia lor nefiind una bazată pe aversiunea faţă de risc, ci pe asimilarea lecţiei actualei crize, conform căreia lichidităţile de pe piaţă sunt limitate şi riscurile trebuie bine cântărite. Ca atare, atitudinea pieţelor financiare după criză nu va mai semăna cu cea anterioară crizei', a spus Kaspar Richter, care este şi principalul autor al Raportului.

'În ceea ce priveşte conceptul postcriză, BM nu crede că ne îndreptăm spre o nouă criză pe termen scurt, dar este important să învăţăm ceea ce actuala criză ne poate învăţa, dat fiind că forma în V, W sau U a unui grafic al relansării economice mondiale, despre care s-a tot vorbit, este greu de prevăzut', a precizat Theodore Ahlers, director al BM pentru strategie şi operaţiuni pentru Europa şi Asia Centrală.

În RER se precizează că în economiile celor noi 10 membri ai UE se va înregistra o scădere de -4 la sută în 2009, o relansare uşoară de circa 1 la sută în 2010 şi o continuare diferenţiată a creşterii economiilor celor 10 state. În cazul României, BM prognozează că scăderea va fi în 2009 de -8 la sută, conform celor mai recente calcule ale FMI şi BM, revenirea va fi modestă în 2010 (FMI anticipase o creştere de 0,5 la sută) şi din 2011 creşterea va fi mai semnificativă. Deficitul de cont curent va fi în România de circa -6 la sută la finele lui 2009.

Printre factorii care diferenţiază modelele şi ritmurile de creştere, Kaspar Richter a enumerat evoluţia PIB-ului, a ratei inflaţiei, evoluţia ratei de schimb în economiile cu curs flotant, gradul de reducere a nivelului exporturilor şi a celui a importurilor. 'Dat fiind că reducerea importurilor este de circa -30 la sută, iar cea a exporturilor de -20 la sută, scăderea mai pronunţată a importurilor devine un factor pozitiv pentru economie', a spus senior economist-ul BM.

Kaspar Richter a precizat că statele UE 10 se împart în 3 grupe, şi anume Polonia, care nu a cunoscut nici o recesiune în timpul crizei, statele care au avut o contracţie între -5 şi -10 la sută şi statele baltice. 'Interdependenţele strânse între statele baltice s-au dovedit a fi un handicap pentru acestea în timpul crizei', a apreciat Kaspar Richter.

Pe piaţa muncii, 'faptul că s-au înregistrat mai degrabă scăderi ale lefurilor a dus la creşterea mai ponderată decât se anticipase a şomajului, dar se va înregistra şi o scădere mai dificilă şomajului, dat fiind că patronii vor prefera să crească lefurile personalului, decât să angajeze noi salariaţi. În acest fel, vom asista la o creştere economică în condiţiile unui şomaj ridicat', a mai adăugat Kaspar Richter.

'Raportul Economic Regional' apare o dată la 4 luni şi EU 10 au în multe domenii o situaţie mai dinamică decât UE 15. Conform estimărilor BM, relocarea în zona UE 10 va continua după criză, dat fiind atât nivelul mai redus de salarizare, cât şi mediul de afaceri mai orientat spre piaţă. 'După criză nu se va mai păstra aceeaşi ierarhie între ţările cu o dezvoltare mai dinamică, poziţiile urmând să se schimbe', a spus Kaspar Richter.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: kaspar richter ue criza termen selective deveni financiare fmi

Articole similare