OCDE: Efectele crizei asupra e-guvernării

Presiunea exercitată de efectele crizei mondiale asupra bugetelor publice determină guvernele să îşi reanalizeze serviciile online pe care le oferă, să le modifice ţintele, căutând să obţină o eficienţă cât mai ridicată, se apreciază într-un studiu realizat de OCDE şi citat de Aart de Geus la cea de-a cincea conferinţă ministerială pe probleme de e-government, care a avut loc joi şi vineri la Malmo (Suedia).

Germania şi Coreea de Sud au crescut cheltuielile guvernamentale pentru tehnologie ca parte a pachetelor guvernamentale de stimulare a sectorului privat şi pentru sporirea pe termen lung a competitivităţii sectoarelor de tehnologia informaţiei şi comunicare. În timp ce în majoritatea statelor, criza nu a afectat bugetele de e-guvernare, în Germania, Japonia, Olanda, Elveţia şi SUA au fost majorate cheltuielile şi anticipează creşteri şi în anii următori.

În Austria, Ungaria, Islanda şi Marea Britanie, cheltuielile cu e-guvernarea au fost reduse în 2009 şi vor menţine un nivel scăzut de investiţii în acest sector.

În Islanda, bugetul de e-guvernare a scăzut cu 16,5 la sută în 2009 şi va mai scădea cu 18 la sută în 2010.

Criza a mai determinat şi redefinirea priorităţilor de e-guvernare. În SUA, de exemplu, arată OCDE, tehnologia şi internetul sunt utilizate pentru a permite cetăţenilor să vadă pe ce sunt cheltuiţi banii proveniţi din taxe şi alocaţi pachetelor de sprijin. În Coreea de Sud şi Marea Britanie e-guvernarea este folosită pentru creşterea transparenţei.

'În ciuda investiţiilor masive din ultimii 10 ani, rămâne o mare prăpastie între ambiţiile guvernelor şi rezultatele obţinute de acestea. Depăşirea acestui obstacol va fi esenţială pentru reducerea costurilor şi ridicarea calităţii serviciilor guvernamentale', a spus secretarul general adjunct al OCDE.

Într-un alt raport, intitulat 'Regândirea serviciilor de e-guvernare', OCDE arată că în ciuda caracterului sofisticat al serviciilor de e-guvernare disponibile în majoritatea ţărilor, ele sunt folosite de mai puţin de jumătate din cetăţenii Europei. În Grecia, Italia şi Portugalia, procentul utilizatorilor scade sub 20 la sută.