Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Începe Summitul Cop15 pe probleme de mediu de la Copenhaga

Copenhaga devine, începând de luni, gazda celui mai important summit la nivel înalt pe probleme de mediu. Timp de două săptămâni, liderii a 40 de ţări pun la punct strategia pe termen lung privind controlul încălzirii globale.

România va fi reprezentată la acest eveniment, în zilele de 15 şi 16 decembrie 2009, de doi reprezentanţi ai Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic /CAPATEE/ (Sulfina Barbu - preşedinte, şi Attila Korodi - secretar) şi de Iosif Blaga, membru al Delegaţiei Parlamentului României în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei /APCE/.

Potrivit Ministerului Mediului, delegaţia României la negocierile Conferinţa de la Copenhaga va fi condusă de ministrul Mediului şi va include reprezentanţi de la Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Afacerilor Externe.

Până la momentul zero al discuţiilor din capitala Danemarcei, s-au creat o serie de disensiuni în cadrul unor întâlniri preliminarii din care a reieşit faptul că Europa de Vest ar refuza susţinerea financiară a ţărilor mai puţin dezvoltate, la rândul lor, acestea din urmă solicitând concesii în privinţa contribuţiilor pe acest sector, motivând că acestea le-ar putea secătui economiile şi aşa încercate de valul recesiunii.

Toate aceste discuţii contradictorii s-au purtat în decursul a doi ani, iar analiştii politici sunt rezervaţi în privinţa rezultatelor întâlnirii de la Copenhaga.

În timp ce Uniunea Europeană /UE/ îşi asumă rolul de avocat şi negociator al ţărilor sărace şi avansează ideea ca lupta împotriva încălzirii globale va costa în jur de 100 de miliarde de dolari pe an până în 2050, ţări ca India şi China se apără în faţa obligaţiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu Protocolul de la Kyoto, care nu prevede astfel de specificaţii.

Cum, însă, documentul adoptat în 1997, expiră în 2012, la întâlnirea din decembrie a.c. este nevoie de trasarea unui nou acord.

Protocolul de la Kyoto se aplică din 2005, fiind semnat şi ratificat în octombrie 2009 de către 184 de ţări. Principalul obiectiv al tratatului este stabilizarea concentraţiei de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care să nu pericliteze clima globală. Pe listă se regăsesc 37 de state dezvoltate care s-au angajat să îşi reducă emisiile de gaze cu 5,2 la sută faţă de nivelul din 1990, până în 2012.

La începutul lunii noiembrie, ultimele runde de negocieri desfăşurate la Barcelona, UE a anunţat că ajutorul destinat ţărilor sărace va fi de maxim 100 de miliarde de euro pe an. Replica statelor în curs de dezvoltare nu s-a lăsat aşteptată şi a solicitat compensări de un procent din Produsul Intern Brut anual al ţărilor mai bogate, fapt catalogat de liderii acestora drept 'exagerat'.

În timp ce negociatorul din partea SUA, Todd Stern, a recomandat statelor sărace să 'caute soluţii practice pentru problema mediului', primul ministru chinez, Wen Jiabao, a declarat că statul chinez nu va semna noul acord dacă în acesta nu se stipulează că răspunderea pentru un mediu curat 'să fie împărţită între toate semnatarele'.

Pe de altă parte, în SUA, singura ţară care nu a ratificat tratatul de la Kyoto, legea privind limitarea emisiilor de CO2 aşteaptă încă să treacă de votul Senatului.

Pe acest fond de aşteptare, preşedintele american Barack Obama a anunţat că vine la Summit-ul de la Copenhaga în cea de-a treia zi a lucrărilor pentru a expune punctul de vedere al Americii.

Conform noilor tendinţe trasate la nivel global, ţările dezvoltate ar trebui să investească în tehnologii verzi cu ajutorul cărora să reduca emisiile de gaze cu 25-30 la sută până în 2020. La rândul ei, UE îşi propune atingerea acestei ţinte numai dacă şi alte ţări îşi iau angajamente similare.

La nivel global, China este cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră. Pe locurile următoare se clasează SUA, UE, India şi Japonia.

Ca răspuns la ţinta de reducere a poluării înaintată de Uniune, Coreea de Sud a anunţat că şi-a propus să-şi reducă emisiile la nivelul din 2005 sau cu 4 la sută mai jos de acesta până în 2020. În acelaţi timp, Banca Mondială a oferit 1,1 miliarde de dolari pentru adaptarea Africii la schimbările climatice.

Potrivit unui studiu publicat, la jumătatea lunii noiembrie, de Centrul de Cercetare Economică şi Socială /ESRC/ din Marea Britanie, emisiile de gaze cu efect de seră vor fi mai mici cu 9 la sută, la nivel mondial, faţă de previziunile din 2012.Pe de altă parte, Organizaţia Meteorologică Mondială /OMM/ a informat că, în 2008, concentraţia gazelor cu efect de seră în atmosferă a atins un nivel record, de 385,3 părţi pe milion /ppm/, în creştere cu 2 ppm faţă de 2007.

La Copenhaga, în perioada 7-18 decembrie, 192 de ţări vor încerca să ajungă la un acord pentru a prelungi angajamentele Protocolului de la Kyoto asupra climei, a cărui primă fază expiră la sfârşitul anului 2012.

Majoritatea liderilor lumii şi-au anunţat prezenţa la eveniment, numărul acestora fiind de 98, din cei 192 membri ONU, potrivit Reuters.

Preşedintele american, Barack Obama, va participa la summit pe data de 9 decembrie, cu o zi înainte de a primi Premiul Nobel pentru Pace, la Oslo. Majoritatea celorlalţi lideri intenţionează să ajungă la Copenhaga pe 17 şi 18 decembrie.

Următoarea întâlnire majoră pe probleme de mediu după Summit-ul din Danemarca, va avea loc în Mexic, în luna decembrie a anului viitor.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: ministerul efect probleme nivel mediu copenhaga euro ue

Articole similare