Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

KPMG: Schimbările în regimul călătoriilor de afaceri pot crea riscuri pentru companii

Schimbările ce au loc în regimul călătoriilor de afaceri pot crea riscuri pentru companii, reiese dintr-o serie de noi publicaţii ale companiei de consultanţă KPMG.

În condiţiile în care afacerile internaţionale capătă o amploare tot mai mare, iar distribuţia talentului managerial este neuniformă, numeroase companii multinaţionale apelează tot mai mult la managerii şi angajaţii care sunt dispuşi să lucreze în afara ţării pentru perioade mai îndelungate de timp, dar această opţiune nu este lipsită de riscuri, afirmă experţii KPMG România.

'Cele mai mari riscuri pentru companii sunt legate de îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi de asigurări sociale, precum şi de cerinţele referitoare la imigrare în situaţia unor călătorii de afaceri îndelungate - angajaţii care lucrează în străinătate între 30 şi 180 zile', susţine Mădălina Racoviţan, director în cadrul Departamentului Tax şi coordonatoare pentru International Executive Services KPMG România.

'Majoritatea companiilor care au personal expatriat în România şi societăţile româneşti care îşi trimit salariaţii să lucreze în alte ţări ştiu că angajaţii trebuie să plătească impozit în ţara în care sunt angajaţii sunt trimişi cel mai probabil în situaţia în care şederea lor în ţara respectivă depăşeşte 183 de zile. Dar, ceea ce nu realizează toţi este că pot apărea implicaţii fiscale şi în cazul şederilor cu o durată mai scurtă', a adăugat Racoviţan.

Potrivit Danielei Oprescu, senior manager în cadrul Departamentului International Executive Services al KPMG Romania, de obicei, companiile consideră că singurele probleme ce trebuie rezolvate când angajaţii lor lucrează în străinătate sunt impozitul pe venitul personal şi formalităţile de imigrare.

'În realitate, pot exista multe alte implicaţii legate de şederi chiar şi mai scurte. De exemplu, simpla prezenţă a unui salariat într-o ţară în care firma sa nu are un sediu poate conduce în mod neintenţionat la constituirea unui sediu permanent în ţara respectivă. Aceasta înseamnă că autorităţile fiscale deseori consideră că profiturile atribuibile activităţilor sediului permanent sunt impozabile la nivel local. România a înăsprit în ultimul timp regulile privind sediile permanente şi autorităţile fiscale sunt deosebit de vigilente în astfel de situaţii' , a spus Oprescu.

Preţurile de transfer pot, de asemenea, reprezenta o capcană, avertizează experţii KPMG. De exemplu, dacă un salariat lucrează în străinătate pentru sucursala locală a companiei mamă, autorităţile fiscale vor dori să se asigure că sucursala locală va plăti în mod corespunzător firma mamă pentru serviciile salariatului. Aceasta însemnă că trebuie aplicat preţul corect al pieţei fără să se distorsioneze onorariul contractual pentru a transfera artificial profitul în cadrul grupului dintr-o ţară cu impozite mari într-o ţară unde impozitele sunt mai mici.

Simpla prezenţă fizică a unui angajat într-o altă ţară îl poate expune pe angajator la impozite indirecte asupra costurilor suportate pe durata în care angajatul este în străinătate sau asupra serviciilor furnizate de salariat clientului sau sucursalei din ţara respectivă.

'Managerii pot decide să prelungească călătoriile de afaceri ale angajaţilor lor fără ca măcar să realizeze implicaţiile unei asemenea decizii asupra impozitului pe venitul personal, asigurărilor sociale şi formalităţilor de imigrare. Deseori, în lipsa unui sistem riguros de monitorizare a călătoriilor efectuate de angajaţi, aceştia rămân neobservaţi, până în momentul în care apare o problemă datorită faptului că aceste călătorii de afaceri nu sunt formalizate, aşa cum se întâmplă în cazul detaşărilor pe termen lung', spun consultanţii de la KPMG.

Studiile efectuate de KPMG cu ocazia unui recent sondaj la nivel global au demonstrat că 90 la sută din companiile situate în diverse ţări au angajaţi plecaţi în călătorii de afaceri pe termen îndelungat. Multe dintre acestea nu au implementat o procedură de monitorizare a acestor călătorii, şi prin urmare nu se iau măsurile necesare pentru a respecta legislaţia fiscală specifică sau pentru a evalua riscurile asociate unei astfel de neconformităţi. Aproximativ o cincime află despre angajaţii plecaţi în călătorii de afaceri prelungite abia când călătoria respectivă se transformă într-o detaşare , în timp ce o altă cincime afirmă că, în general, află despre asemenea călătorii doar când salariatul respectiv cere mai mulţi bani. Toţi cei care au participat la sondaj au afirmat că sunt 'oarecum îngrijoraţi' sau 'extrem de îngrijoraţi' de posibilul risc legat de nerespectarea legislaţiei, asociat acestor călătorii prelungite de afaceri.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: kpmg afaceri calatorii fiscale romania companii calatoriilor riscuri angajatii

Articole similare