BM: România se găseşte într-o grupă medie de vulnerabilitate
Agentia Nationala de Presa - Agerpres - 15 Decembrie 2009
România face parte din zona unde se manifestă cea mai severă recesiune, rezultă din raportul Băncii Mondiale (BM) intitulat Turmoil at Twenty - Recession, Recovery, and Reform in Central and Eastern Europe and the Former Soviet Union (Recesiunea, Relansarea şi Reforma în Europa Centrală şi de Est şi în fosta URSS), dat marţi publicităţii la Bucureşti de Banca Mondială.
Adoptarea unor politici mai judicioase în anii de dezvotlare economică ar fi permis ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi din Asia Centrală (ECA) să reziste mai bine crizei, deşi nu s-ar fi putut izola de efectele acesteia. Ţările ca România şi unele state baltice, se arată în studiu, care au majoritatea băncilor aflate în proprietatea unor bănci străine, au reuşit, până în prezent, să amâne scadenţele datoriilor prin intermediul băncilor-mamă, spre deosebire de state ca Rusia şi Kazahstan, care au depins de finanţări mult mai volatile.
Un alt avantaj al unui sistem bancar dominat de bănci străine este că rupe legătura simbiotică dintre guvern şi întreprinderile de stat, consideră autorii studiului BM. Cel puţin până la începutul crizei, state ca România au beneficiat de acţiunea băncilor cu acţionariat străin asupra reducerii creditelor neperformante.
În ceea ce priveşte dimensiunea umană a crizei, în Tadjikistan, cea mai săracă ţară ECA, o reducere de 30 la sută a remitenţelor a dus la o scădere de 20 la sută a consumului celor mai sărace gospodării. Şomajul a crescut şi el diferenţiat, cu 60 la sută în Turcia şi cu 20-40 la sută în România, Cehia, Slovacia, Slovenia, Rusia şi Ucraina, faţă de perioada de dinaintea crizei.
Din păcate în România, numai 32 la sută dintre sumele cheltuite pentru asistenţă socială ajung la categoria socială cea mai săracă. Alte ţări ECA, printre care şi Moldova, au cheltuieli mai bine direcţionate, dar programe sociale mai slabe.
Raportul BM mai subliniază că printre reglementările financiare necesare în ţările ECA este şi cea privind controlul mai strict al băncilor străine în ţara de origine şi în cea în care se află sucursala, fiind chiar necesară înfiinţarea unor structuri de supraveghere a firmelor financiare cu activitate în străinătate.
BM mai avertizează că pentru a rămâne competitive în perioada post-criză, este necesară adoptarea de reforme în domeniile cele mai deficitare, dat fiind că fluxurile investiţionale vor fi mai reduse faţă de perioada de dinaintea crizei, iar capitalurile vor merge acolo unde este cel mai atractiv mediu de afaceri. Aceste reforme sunt deosebit de importante pentru exportatori.
Într-o analiză a gradului de vulnerabilitate, România, Macedonia, Polonia, Serbia şi Ucraina fac parte din grupa a 3-a, dintr-o ierarhie de 5 grupe, grupa 1 fiind cea cu vulnerabilitatea cea mai mare. În Grupa a-3-a, cele mai multe dezechilibre externe îşi au originea în sectorul privat şi au crescut în intervalul 2006-2008. Datoria externă a atras dezechilibre ameninţătoare în sectorul lichidităţii. De asemenea, în grupa României, în 2006-2008 investiţiile reprezintă 26,6 la sută din PIB, dar numai 4,4 la sută dintre ele sunt investiţii publice, restul fiind private. Şi economisirea se regăseşte în proporţie de 2 la sută în zona publică şi de 16,2 la sută în zona privată. A avut loc şi o creştere a creditelor din sectorul privat, iar la finele lui 2008, creditele în valută reprezentau 60 la sută din creditele acordate în România, Bulgaria, Ungaria şi Lituania.
Conform BM, în 2008, creditele neperformante reprezentau în România 9,8 la sută din total, rata de adecvare a capitalului era de 11,9 la sută.
Pe măsură ce marile corporaţii recurgeau mai des la credite mai ieftine în străinătate, în România, Polonia, Estonia şi Cehia a crescut ponderea împrumuturilor pentru populaţie, care au ajuns la 50 la sută din numărul total al creditelor acordate.
Concluziile studiului BM arată că tranziţia de la o economie de comandă la una de piaţă a determinat natura unor vulnerabilităţi, dar nu a fost singura lor cauză.
Sursa: http://www.agerpres.ro
Tags: romania
crizei
grupa
Articole similare
facebook
twitter
linkedin
youtube
rss
newsletter