Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

2009 şi evenimentele cheie din economie

Un an al convulsiilor economice şi sociale, al competiţiei electorale, 2009 a adus multe necunoscute pentru 2010. 'Mission Impossible' şi 'Never say Never' se pare că vor fi 'titlurile de succes' ale anului pentru mulţi dintre actorii economici şi politici.

'Avem nevoie de Acordul cu FMI', sintagma anului 2009

Avem nevoie de Acordul cu Fondul Monetar Internaţional a fost sintagma cel mai des auzită şi rostită, cu semne de întrebare de către angajatul de rând, sau imperativ, de oamenii politici, până la cel mai înalt nivel, pentru că, în final, toate speranţele legate de relansarea economică a României s-au rezumat la dorinţa ca salariile şi pensiile să poată fi achitate şi din aceşti bani, pe fondul unui an electoral.

Contractarea unui împrumut de 12,95 miliarde de euro de la FMI, în 4 mai 2009, a fost o decizie care a avut implicaţii majore economice, sociale şi politice. Amânarea pentru 2010 a plăţii celei de-a treia tranşe către România, din cauza turbulenţelor politice, a complicat situaţia, obligând statul la un carusel de împrumuturi interne, obţinute la dobânzi ridicate.

Mulţi nu ar mai fi crezut că România va mai recurge vreodată la un acord cu Fondul, deoarece s-a crezut că tranziţia s-a încheiat. Tranziţia nu s-a încheiat, pentru că urmează lunga tranziţie a integrării în mecanismele comunitare, iar criza mondială a diminuat efectele strădaniilor făcute de guvernele din ultimii 20 de ani de a ridica ţara la nivelul UE.

Banii de la FMI ar urma să fie eliberaţi în opt tranşe, de-a lungul a doi ani şi comportă o dobândă de 3 la sută. Împrumutul face parte dintr-un pachet mai larg de sprijin, în care Comisia Europeană acordă României 5 miliarde de euro, Banca Mondială, un miliard de euro, repartizat în trei acorduri separate, iar BERD şi alţi finanţatori internaţionali oferă un alt miliard de euro.

Acordul Stand-By a fost necesar pentru că o politică fiscală prociclică nerealistă în 2007 - 2008 a făcut ca în perioada crizei să fie nevoie de ajustări puternice, făcând necesară o consolidare fiscală puternică pe următorii ani.

Parametrii economici pe care trebuie ca România să îi îndeplinească pentru a primi tranşele din împrumut s-au modificat substanţial, pe măsură ce efectele crizei economice deveneau tot mai severe. Astfel, conform Memorandumului de Înţelegere din mai, România urma să înregistreze la finele lui 2009 o contracţie economică de -4,1 la sută, o inflaţie de 5,9 la sută, un deficit bugetar de -4,6 la sută din PIB şi un deficit de cont curent de -7,5 la sută din PIB.

În plan social, conform prevederilor Acordului Stand-By, România trebuia sa reducă deficitul bugetar prin reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile din sectorul public, să elaboreze o lege a salarizării unice în care să nu mai fie permise prime şi sporuri mai mari de 30 la sută faţă de salariul de bază, să se realizeze o lege a pensiilor prin care să fie eliminate pensiile speciale, precum şi o lege a responsabilităţii fiscale. De asemenea, vârsta de pensionare trebuia să fie egalizată la 65 de ani pentru bărbaţi şi femei, iar pensiile să fie indexate cu inflaţia, nu cu un anumit procent din creşterea salarială.

În august 2009, la prima evaluare a performanţelor României, deficitul bugetar a fost stabilit la -7,3 la sută, cel al contului curent a scăzut la -5,5 la sută, iar contracţia economiei ajunge la -8, până la -8,5 la sută.

În decembrie, FMI constata o îmbunătăţire a situaţiei macroeconomice a României: 'Acum apreciem că în 2009, economia României va suferi o contracţie de circa 7 la sută, iar creşterea economică în 2010 va fi de 1,3 la sută (faţă de 0,5 la sută, cât se estimase în noiembrie)'.

Conform cifrelor din bugetul preliminar, ţinta de deficit de -7,3 la sută din PIB este realizabilă, cu condiţia ţinerii sub control a cheltuielilor în ultimele săptămâni ale anului în curs. Iar verdictul FMI este limpede: pentru realizarea performanţelor convenite pe 2010, respectiv un deficit bugetar de 5,9 la sută, este nevoie de reducerea cheltuielilor bugetare cu 2,5 la sută. După cum a specificat însă Jeffrey Franks, asta nu înseamnă 100.000 de şomeri din rândul bugetarilor, ci identificarea de către guvern a unor metode de scădere a cheltuielilor.

Acordul Stand-By a avut avantajul că a consolidat poziţia capitalului bancar străin în România prin realizarea şi confirmarea Iniţiativei de Coordonare Bancară pentru România, în baza căreia băncile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin din România (Erste Group, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit), totalizând o cotă de piaţă de circa 70 la sută, s-au angajat să îşi păstreze expunerea în ţara noastră şi chiar să crească finanţarea sucursalelor lor din România, dacă va fi necesar.

De asemenea, creşterea rezervelor BNR a permis scăderea dobânzii de referinţă de la 10,2 la sută (mai 2009), la 8 la sută în decembrie 2009. În acelaşi interval, rezerva minimă obligatorie aplicabilă pasivelor în valută ale instituţiilor de credit a scăzut de la 40 la 30 la sută.

Pe de altă parte, dacă nu s-ar fi încheiat Acordul cu FMI, sau dacă nu s-ar încasa tranşele convenite, ar fi existat pericolul ca deficitul bugetar să ajungă la 9 la sută, iar cursul de schimb să cadă la 6 lei pentru un euro.

În urma discuţiilor purtate la Bucureşti, între 14-16 decembrie 2009 de o delegaţie tehnică a FMI şi CE cu autorităţile române, s-a convenit ca dacă noul guvern al României va depune Legea Bugetului în Parlament până la finele anului, este posibil ca tranşele 3 şi 4 din împrumutul de la FMI, totalizând 2,3 miliarde de euro, să fie acordate concomitent, în 17 februarie 2010.

Comisia Europeană a spus şi ea că dacă Executivul şi Legislativul român vor face posibilă desfăşurarea misiunii de evaluare în ianuarie, tranşa de un miliard de euro de la CE va fi şi ea eliberată la începutul anului 2010.

Există, aşadar, şanse ca la debutul anului viitor, România să încaseze 3,3 miliarde de euro la dobânzi mult inferioare celor de pe piaţa financiară comercială.

Din 1972, de când a devenit membră FMI, România a încheiat 11 Acorduri Stand-By cu Fondul Monetar, semnate în anii 1975, 1977, 1981, 1991, 1992, 1994, 1997, 1999, 2001, 2004 şi 2009. Actualul Acord ar putea deveni cel de-al doilea din perioada de după 1989 dus până la sfârşit de autorităţile române.

***

Politicile prociclice şi deficitul bugetar - inamicul public numărul 1

Deficitul bugetar a devenit în 2009 principala problemă macroeconomică a României, după ce în anii anteriori preocupările majore ale autorităţilor şi mediului extern au fost dezechilibrul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent.

Odată cu scăderea drastică a încasărilor la bugetul public încă din ultimul trimestru din 2008, principala provocare pentru România din perspectivă macroeconomica este ţinerea sub control a deficitului bugetar pentru a evita o spirală a datoriei, dezechilibrul bugetar fiind pe o cale nesustenabilă, aşa cum au avertizat instituţiile financiare internaţionale şi analiştii economici.

Ca şi la nivel internaţional, prognozele de la începutul anului privind evoluţia economiei României şi nevoia de finanţare a statului s-au dovedit nerealiste. După ce în 2008, în pofida unei creşteri economice record între statele membre ale Uniunii Europene /UE/, România înregistrat cel mai mare deficit bugetar din ultimii ani şi s-a situat pe locul trei în UE la acest indicator, autorităţile anunţau la începutul anului un buget pentru 2010 bazat pe o creştere economică de 2,5 la sută şi un deficit de doi la sută din PIB, statul estimând o nevoie de finanţare de circa 11-12 miliarde lei (mai puţin de trei miliarde de euro).

În scurt timp însă, scăderea severă a economiei şi, în consecinţă, a încasărilor bugetare, determina autorităţile să apeleze la împrumut extern de la Fondul Monetar Internaţional /FMI/, Uniunea Europeană /UE/ şi alte instituţii financiare internaţionale, iar bugetul era rectificat în aprilie, după noi coordonate rezultate în urma negocierilor cu experţii Fondului.

După negocierile cu FMI, autorităţile au rectificat bugetul public pe un deficit de 4,6 la sută din PIB faţă de doi la sută proiectat iniţial şi au fost nevoite la o ajustare de 1,1 la sută din PIB, din care 0,25 la sută prin majorarea veniturilor bugetare şi 0,85 la sută din PIB prin ,,tăierea de cheltuieli publice'.

De asemenea, proiecţia privind evoluţia PIB-ului a fost modificată de la o creştere de 2,5 la sută la o scădere de patru la sută.

Amploarea crizei, instalată şi în România, a determinat noi ajustări şi, în urma unor noi negocieri şi evaluări cu FMI şi UE, autorităţile au fost nevoite să apeleze la o a doua rectificare bugetară.

La sfârşitul lunii august, guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din anul 2009, care a prevăzut un deficit al bugetului general consolidat de 7,3 la sută din produsul intern brut /PIB/, faţă de 4,6 la sută anterior. Rectificarea bugetară este fundamentată pe o scădere a economiei de 8,46 la sută în 2009, un PIB de 497,3 miliarde lei şi o rată a inflaţiei de 4,3 la sută.

Din cauza cadrului macroeconomic nefavorabil, deficitul bugetar a fost majorat de 24,3 miliarde lei iniţial la 35,6 miliarde lei, acum de circa trei ori mai mare decât se estima la începutul anului.

La evaluarea FMI din toamnă, chiar şi deficitul de 7,3 la sută din PIB părea că va fi ratat cu o marjă semnificativă, însă semnele de redresare a economiei în ultimul trimestru al anului au adus mai mult optimism în ceea ce priveşte scăderea economiei, care este estimată acum sub şapte la sută şi posibilitatea atingerii ţintei de deficit bugetar.

Aflat la Bucureşti în perioada 14-16 decembrie, şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks, declara că, în ceea ce priveşte bugetul pe 2009, în noiembrie Fondul era preocupat că ţinta de deficit va fi depăşită substanţial, dar acum lucrurile arată mult mai bine şi există şansa ca ţinta de deficit să fie atinsă.

Limitarea deficitului bugetar în 2009 a determinat însă autorităţile să recurgă la măsuri nepopulare, precum introducerea impozitului minim pentru întreprinderi sau concediul fără plată pentru bugetari, în condiţiile în care nivelul cotei unice şi al taxei pe valoarea adăugată /TVA/ a fost însă menţinut.

Chiar şi cu unele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare şi de suplimentare a încasărilor bugetare, Ministerul Finanţelor Publice a fost nevoit să se împrumute masiv prin emisiuni de titluri de stat, o mare parte din emisiuni având scadenţa în 2010, un alt an greu pentru economia României. În primele 11 luni din 2009, MFP a atras din piaţă peste 59,7 miliarde lei, faţă de 12,5 miliarde lei pe întregul an 2008.

Datoria publică a României a crescut cu 27,6 la sută în primele nouă luni ale anului, ajungând la 140,08 miliarde de lei, respectiv 28,08 la sută din Produsul Intern Brut (PIB). La sfârşitul anului trecut, datoria publică era de 109,75 miliarde lei, reprezentând 21,78 la sută din PIB.

***

Mişcarea sindicală, negocieri şi proteste eterne ...

Anul 2009 a fost marcat de ample proteste ale sindicaliştilor din sectorul bugetar. Încă din luna ianuarie, sindicatele din învăţământ au protestat faţă de neaplicarea Legii 137 din 2008 privind creşterea salariilor cu 37 la sută, a restructurărilor de personal, prin eliminarea posturilor vacante.

Aceeaşi situaţie au avut-o şi sindicatele din domeniul Funcţiei publice şi sănătate.

Au urmat ameninţări cu proteste. Nu s-a depăşit faza grevelor de avertisment. Prin Legea eliminării cumulului salariului cu pensia, angajaţii din cultură, învăţământ, sănătate, au organizat proteste vehemente ameninţând cu greva generală.

Negocierile dintre reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi Guvern privind valoarea salariului minim pe economie nu au dus la valoarea cerută de sindicate de 700 lei. S-a stabilit un salariu minim de 600 de lei până la 1 iunie şi 640 lei până la sfârşitul acestui an. Pentru anul 2010 negocierile au stabilit un salariu minim de 705 lei, în sectorul bugetar. Negocierile dintre sindicate şi patronate pe tema salariului minim s-au întrerupt înainte de alegerile din noiembrie. Sindicatele cer un salariu minim, pentru angajaţii din mediu privat, egal cu cel din sectorul de stat dar patronatele nu sunt dispuse să acorde mai mult de 650 lei, dar fără grile de salarizare.

Neacordarea creşterilor salariale direct proporţional cu coeficientul inflaţiei, eliminarea unor sporuri şi prime din fondul de salarii au scos sindicatele în stradă la începutul lunii iulie.

Circa 20.000 de sindicalişti din sectorul bugetar au protestat în Piaţa Constituţiei din Capitală pornind în marş spre sediul Guvernului cele mai ample mişcări din ultimii 10 ani. Protestul a fost finalizat prin angajamentul Guvernului că va soluţiona toate revendicările sindicaliştilor prin aprobarea Legii unitare a salarizării şi a Legii unitare a pensiilor, documente cerute şi de Fondul Monetar Internaţional pentru a acorda împrumutul solicitat de România.

Au urmat câteva luni de negocieri pe marginea celor două documente.

Legea unitară a salarizării, Legea învăţământului şi Legea reorganizării regiilor au fost obiectul asumării răspunderii Guvernului în Parlament în luna septembrie. Sindicatele au contestat acest pachet de legii la Curtea Constituţională, nemulţumiţi că au fost modificate grilele de salarizare. Curtea s-a pronunţat pe Legea unitară a salarizării şi pe cea a reorganizării regiilor, acte normative care au intrat în vigoare la 1 noiembrie. Legea unitară a pensiilor este încă la Parlament.

Luna octombrie a agitat iar apele în rândul sindicaliştilor prin decizia Guvernului de a reduce fondul de salarii cu 15,5 la sută pe lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Modalitatea de aplicare a acestei decizii a rămas la latitudinea ordonatorului principal de credite şi a sindicatelor. Marea majoritate a bugetarilor au fost obligaţii să-şi ia 10 zile libere. Această decizie a guvernanţilor a dus la constituirea Alianţei sindicatelor bugetarilor pentru apărarea celor peste 1.400.000 de angajaţi din toate domeniile, învăţământ, sănătate, administraţie publică centrală şi locală, poliţie, funcţionari publici, penitenciare, instituţiile de control, externe. Au fost acţiuni de stradă, mitinguri, marşuri.

Alegerile şi demiterea Guvernului prin moţiune de cenzură au suspendat acţiunile de protest ele urmând să fie reluat în luna ianuarie 2010, atunci când sindicatele vor putea negocia cu un Guvern legal constituit şi în baza unui Buget aprobat.

Patronatele nu au rămas neutre, simţind din plin efectele mişcărilor de protest.

Organizaţiile patronale au avut ca principală preocupare negocierea, alături de sindicate şi Guvern, a Planului de măsuri anticriză. Neaplicarea acestora şi introducerea impozitului forfetar, schimbarea foarte des a prevederilor Codului fiscal, îngreunarea condiţiilor de accesare a împrumuturilor bancare, nerambursările de TVA la încasare au dus la închiderea a peste 150.000 de societăţi iar mulţi agenţi economici au apelat la procedura insolvenţei pentru protejarea afacerilor. Aceste aspecte au determinat organizaţiile patronale să ameninţe cu greva fiscală.

Patronatele au lucrat şi la elaborarea unei Legii a Patronatelor, act normativ care se află în dezbaterea Parlamentului. Alături de sindicate, patronatele sunt în plină procedură de negociere a contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional.

În acest moment, atât sindicatele cât şi patronatele sunt preocupate de aprobarea bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale pe anul 2010. Act normativ care ar fi trebuit să intre în dezbaterea CES.

La nivelul Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, anul 2009 a fost marcat de elaborarea şi aprobarea Legii unitare a salarizării, elaborarea legii unitare a pensiilor care se află în dezbaterea Parlamentului, asigurarea unui ajutor social de stat de 350 de lei, ridicarea valorii punctului de pensie la 734 lei, negocierea şi aplanarea conflictelor de muncă în sectorul bugetar, medierea conflictelor dintre sindicate şi patronate.

Sindicatele şi patronatele alături de reprezentanţii MMFPS au participat la lucrările Sesiunii OIM din luna iunie de la Geneva dedicată ocupării. Documentul final al Sesiunii urma să se tranforme într-un Program intern al partenerilor sociale pentru ocuparea forţei de muncă şi reducerea şomajului.

Sindicatele sunt îngrijorate şi se gândesc la acţiuni de protest dacă, reducerea cu 15,5 la sută a fondului de salarii se va prelungi şi în anul 2010, aşa cum au ei informaţii din zona Palatului Victoria, şi dacă se va aplica programul de reducere a numărului bugetarilor.

Nici patronatele nu sunt mai liniştite dacă nu vor participa la dezbaterea Proiectelor de buget şi a Codului Fiscal şi ameninţă că vor începe anul 2010 cu gândul la declanşarea grevei fiscale.

***

Proiecte terminate cu finanţări externe - succesul mult dorit

Finanţările externe pentru România, rambursabile sau nerambursabile, nu şi-au găsit, de cele mai multe ori destinaţia sau dacă banii au fost alocaţi destinaţiei iniţiale, s-au terminat înainte ca proiectul să fie finalizat.

Starea infrastructurii din România a rămas la acelaşi nivel, puţin dezvoltat, ca în ultimii 20 de ani, deşi câteva obiective de investiţii sunt finalizate sau aproape de finalizare.

Doar 56 din cei 836 de kilometrii de autostradă din planul propus de minister au fost realizaţi în 2009.

Ajuns la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în decembrie 2008, Radu Mircea Berceanu promitea atunci ca va realiza în perioada 2009 - 2012, nu mai puţin de 836 de kilometri de autostradă.

În primul an din aceste veritabil plan, aproape cincinal, ministrul a anunţat încheierea mai multor lucrări, care ar însuma circa 120 de kilometri de autostradă sau drum naţional reabilitat.

Proiectele finalizate de minister însumează 56 de kilometri, mai exact tronsonul Turda - Gilău al Autostrăzii Transilvania, adică 42 de kilometrii care pleacă de nicăieri parcă şi ajung nicăieri, tronson nefinalizat ca marcaje, unele terasamente laterale sau chiar acostamente, Centura Ploieşti Vest, 12,85 de kilometri, unde mai trebuie efectuate lucrări la Pasajul rutier ce trece peste calea ferată Bucureşti - Braşov.

De asemenea, Pasajul Băneasa, inaugurat cu fast, în decembrie, va fi terminat ca trotuare şi semnalizări abia în primăvară.

Ministrul Berceanu a mai pus pe lista de lucrări finalizate şi Centura Timişoara, cu o lungime de 12 kilometri, dar şi DN 56 Timişoara - Lugoj, de 52,6 kilometri, numai ca prima lucrare va fi terminată abia în primăvară, iar cea de-a doua este doar un drum naţional.

Ministrul şi-a exprimat însă optimismul susţinând că planul său ar putea fi îndeplinit asta dacă în perioada 2010 - 2012 infrastructura va avea 3,5 la sută din PIB, şi nu 1,3 la sută, ca în 2009.

Una din soluţiile propuse de Berceanu pentru construirea de autostrăzi fără a afecta bugetul, concesiunea, este aproape de un nou eşec, mai ales că proiectul pilot care ar fi trebuit luat ca standard pentru viitoarele concesiuni, Autostrada Comarnic - Braşov, a fost un eşec.

Contractul cu Vinci -Aktor, consorţiu selectat după un an de dialog competitiv din alte 12 consorţii, este posibil să nu mai fie semnat din cauza condiţiilor impuse de francezi, care nu şi-au respectat oferta iniţială.

Se pare că partea franceză ar fi refuzat să plătească aşa numitele puncte de penalizare, aşa cum au prevăzut în oferta câştigătoare, de 150 milioane de euro, dacă nu ar fi fost respectate anumite clauze contractuale. De asemenea, partea franceză ar fi propus schimbare a duratei de finalizare a acestui contract, cu o valoare de 1,5 miliarde euro.

Proiectul Autostrăzii Bucureşti - Braşov se va amâna pentru încă patru cinci ani, lucrările la tronsonul Comarnic - Braşov urmând să înceapă peste doi ani, cât va fi necesar pentru selectarea unu nou consorţiu.

Un alt proiect nefinalizat, Autostrada Bucureşti - Ploieşti, împărţită în două tronsoane, la care lucrează Pizarotti şi consorţiul UMB Spedition - PA & CO Internaţional şi Euro Construct Trading, va fi gata cel mai devreme în a doua jumătate a anului viitor, tot din lipsa de fonduri, banii fiind alocaţi constructorilor cu ţârâita.

Pentru a putea plăti constructorii, unii aproape de a intra în incapacitate de plată, Ministerul Transporturilor a împrumutat 200 milioane de euro de la BRD şi BCR, la dobânzi peste preţul pieţei, tocmai pentru a salva unii constructori.

Patronul Spedition UMB, Dorinel Umbrărescu, a fost aproape de faliment după ce Fiscul îi blocase conturile deoarece compania eliberase facturi pentru 200 milioane de lei pentru lucrări către Compania Naţională a Drumurilor, facturi vechi chiar şi de 22 de luni, fără a plăti TVA.

De asemenea, Vectra Service, companie care a cheltuit milioane de euro la Centura Timişoara, fără a-şi primi banii la timp, iar Euro Construct Trading a decontaminat Autostrada Transilvania fără a-şi primi încă mare parte din cele opt milioane de euro cheltuite.

Activitatea de deszăpezire în iarna acestui an s-a dovedit a fi un eşec, la prima ninsoare Autostrada Soarelui (Bucureşti - Constanţa ) fiind închisă, până la Drajna, deşi ministerul a încheiat contracte cu firme special pentru a deszăpezi autostrăzile.

Din cauza problemelor înregistrate şi pe drumurile naţionale, mai multe dintre aceste fiind închise, ministrul Transporturilor i-a demis pe directorul general adjunct întreţinere din Compania Naţională a Drumurilor şi pe Directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti, care are în subordine secţiile de drumuri din sudul ţării, cele mai afectate de viscol.

***

Sectorul feroviar şi de transport urban feroviar nu au fost nici ele lipsite de convulsii în 2009.

Un număr de 4.700 de angajaţi au fost pensionaţi în 2009, peste 11.000 de oameni urmează să fie daţi afară în 2010, fără plăţi compensatorii.

În 2009, companiile de cale ferată au rămas, ca şi în ultimii 20 de ani, în umbra autostrăzilor şi drumurilor.

Dacă CFR Marfă şi-a redus activitatea cu 60 al sută din cauza crizei, CFR Călători şi CFR SA aveau deja probleme financiare mari, agravate însă de criză.

În total, circa 11.000 de oameni urmează să-şi piardă locul de muncă, o treime din cei peste 30.000 de angajaţi ai companiilor, proces care a început în 2009.

Deja, CFR Marfă a trimis o notificare sindicatelor prin care anunţa disponibilizarea a 6.380 de angajaţi ai societăţii, din martie 2010, aceştia urmând să plece fără a primi plăţi compensatorii.

Potrivit procedurii, după cele 10 zile în care sindicatele trebuie să se pronunţe asupra măsurii şi după alte 30 de zile de preaviz, concedierile vor fi colective, începând din martie 2010.

Deocamdată, având în vedere că nu există un buget aprobat, Ministerul Muncii nu a trimis MTI un răspuns cu privire la solicitarea MTI de acordare a unor plăţi compensatorii.

Din cei circa 11.000 de oameni care vor fi disponibilizaţi: dintre care 1.370 de la CFR Călători, 1.000 de angajaţi ai CFR SA şi 8.500 de la CFR Marfă. De la începutul anului 2009, alţi 4.700 de angajaţi din cele trei companii au fost pensionaţi.

În 2009, la CFR a fost şi anul opririlor spontane de lucru ale angajaţilor din cauza întârzierii plăţii salariilor, anul şomajului tehnic pentru o treime din angajaţii CFR Marfă companie grav afectată de criză, dar şi anul accidentelor feroviare, consecinţă directă a lipsei de fonduri pentru întreţinerea căii ferate.

Cel mai grav accident feroviar a fost înregistrat la Iaşi, unde 14 oameni au murit după ce un microbuz s-a ciocnit cu un tren. De asemenea, mai multe trenuri au deraiat, cum este cazul accidentului de la Cârcea (Craiova) din septembrie, 15 persoane fiind rănite, sau au existat ciocniri între trenuri de marfă, cum este cazul accidentului din octombrie, când două trenuri de marfă s-au ciocnit în apropiere de Săruleşti.

Multe din accidente au fost provocate de convulsiile dintre sindicate şi administraţiile CFR în urma anunţurilor de disponibilizare. Este cazul celui de la Cârcea, acolo unde autorităţile suspectează o mână criminală, care ar fi sustras elementele căii ferate, ceea ce a dus la accident.

Anul 2009 a adus şi o grevă de două zile la metroul bucureştean, care a paralizat Capitala în zilele de 17 şi 18 noiembrie. Liderii de sindicat de la metrou au cerut majorarea salariilor cu 26 la sută.

Sindicaliştii de la Metrou au declanşat conflictul colectiv de muncă la data de 1 noiembrie 2009, în urma mai multor proteste şi negocieri cu conducerea Metrorex şi reprezentanţii guvernului. Reprezentanţii Metrorex susţineau, la 30 octombrie 2009, că potrivit OUG nr. 99, doar Guvernul poate majora fondul de salarii pentru acordarea unor majorări salariale, în contextul în care Metrorex este una dintre cele zece societăţi monitorizate de FMI, lşi deci nu putea fi acordată majorarea necesară.

***

Sectorul energetic în 2009, primele progrese după criza gazelor din 2008

Sectorul energetic românesc a înregistrat primul succes, după criza gazelor naturale din iarna 2008 - 2009. România şi Rusia au semnat, la începutul lunii iunie, primul acord de colaborare de după 1989, care prevede identificarea unui spectru cât mai larg de colaborare, inclusiv înfiinţarea unei societăţi mixte de către Romgaz şi Gazprom. Societatea mixtă va fi deţinută 50 la sută de Romgaz şi 50 la sută de Gazprom. Colaborarea va consta în depozitarea gazelor naturale şi în valorificarea prin vânzare directă, precum şi în investiţii comune în cogenerare.

Tot în iunie, a fost prezentat proiectul restructurării sistemului de producţie din sectorul energetic şi schema celor două companii ce urmează să fie înfiinţate în domeniu. Prima companie ar urma să fie formată din Complexul Energetic Turceni, CE Rovinari şi CE Craiova, CN Cernavodă, Unităţile 1 şi 2, sucursalele Hidroelectrica Vâlcea şi Slatina, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi Electrica. Această societate va folosi surse precum lignit, apă şi uraniu. Cea de-a doua societate va fi formată din CET Deva, CET Paroşeni, ELCEN, sucursalele Hidroelectrica Porţile de Fier, Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Compania Naţională a Huilei, Electrica, iar în a doua structură a companiei vor fi incluse CH Caransebeş, Haţeg, Argeş, sucursalele Hidroelectrica Cluj, Bistriţa, Sibiu. Compania va folosi surse precum huilă, apă şi gaze naturale. Producătorii neincluşi în cele două structuri sunt Galaţi (societate formată din Termoelectrica şi CEZ), Borzeşti (Termoelectrica, Electrabel şi Gaz de France), Brăila (Termoelectrica, E.ON şi Enel), Doiceşti (Termoelectrica şi Mechel) şi CET Drobeta (în cadrul RAAN).

Pentru integrarea în schema proiectului energetic naţional a două noi companii în sectorul energetic - Electra şi Energetica - societăţile ce ar urma să facă parte din acestea au fuzionat. Hidroelectrica, Compania Naţional a Huilei Petroşani, Electrocentrale Bucureşti, CET Deva şi CET Paroşeni au aprobat în cadrul AGA să fuzioneze pentru înfiinţarea celei de-a doua companiei Energetica. Societatea Naţională a Lignitului Oltenia a aprobat fuziunea cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Complexurile Energetice din Turceni, Rovinari şi Craiova, pentru înfiinţarea companiei Electra. De asemenea, Hidroelectrica a aprobat divizarea companiei în două, o parte urmând să facă parte din Electra, iar cea de a doua din Energetica.

Restructurarea agenţiilor şi instituţiilor specializate, pe fondul crizei, a făcut ca cele 14 institute naţionale de cercetare din subordinea Ministerului Economiei să fie scoase din schema finanţării guvernamentale. Acestea nu vor mai primi, de la 1 ianuarie 2010, subvenţii de la bugetul de stat, urmând să lucreze pe baza comenzilor pe care le au.

Criza a adus şi disponibilizări în societăţile şi companiile naţionale aflate în subordinea Ministerului Economiei. De aici ar urma să plece circa 10.200 de persoane. Un număr de 30 de societăţi şi companii naţionale din subordinea ME se află în proces de restructurare.

Investiţiile au continuat, totuşi, cu sume care s-au ridicat la 1,2 miliarde euro.

Hidroelectrica a inaugurat prima centrală complet automatizată, pe Râul Alb, investiţie de 18 milioane euro. Centrala hidroelectrică Râul Alb face parte din programul Amenajarea Hidroenergetică Bistra-Poiana Mărului-Ruieni-Poiana Ruscă.

La finele lui octombrie au demarat şi lucrările de construcţie a hidrocentralei de la Islaz, judeţul Teleorman, proiect amânat vreme de mai mulţi ani, după ce a fost iniţiat în 2003. În perioada de execuţie a lucrării, estimată la cel puţin trei ani, urmează să fie create între 2.500 şi 4.000 de locuri de muncă, iar investiţia totală a fost estimată la mai mult de 100 de milioane de euro.

La începutul lunii noiembrie, a fost repornită şi Centrala idroelectrică de la Ipoteşti, jud. Olt (sud), complet retehnologizată. Retehnologizarea centralei hidroelectrice Ipoteşti a costat aproximativ 65 milioane de euro. Lucrările au fost încredinţate unui consorţiu format din companiile Voith-Siemens şi VaTech Andritz.

La mijlocul lunii noiembrie, Hidroelectrica a inaugurat şi hidrocentrala de la Movileni de pe râul Siret. Valoarea investiţiei este de 650 milioane lei, iar puterea instalată este de 33,9 MV. Hidrocentrala va furniza 112,4 GWh de energie pe an.

***

Agricultura rămâne o speranţă de creştere a PIB în România

Agricultura a rămas speranţa de redresare economică şi în 2009. Sectorul agricol a fost cel care a ridicat PIB-ul cu 1 la sută şi a adus României un succes de imagine în Uniunea Europeană.

Desemnarea fostului ministru de resort, Dacian Cioloş, pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în Comisia Europeană, a adus României un avnataj important, nu neapărat financiar, ci de imagine.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, l-a nominalizat la finele lunii noiembrie pe românul Dacian Cioloş pentru postul de comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Şeful Comisiei Europene a precizat că românul este de departe cel mai competent pentru acest portofoliu de pe lista comisarilor desemnaţi de cele 27 state membre.

Dacian Cioloş a lucrat ca subsecretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), iar apoi a fost numit ministru al Agriculturii pentru aproape un an.

Dacian Cioloş a reuşit să evite activarea clauzei de salvgardare pentru România, în domeniul agriculturii, şi a iniţiat codul de bune practici pentru reglementarea comerţului cu produse agroalimentare.

Agricultura, considerată iniţial un portofoliu de importanţă medie în Executivul european, va creşte semnificativ în importanţă în următorii cinci ani, în perspectiva unei revizuiri majore a bugetului Uniunii Europene şi a Politicii Agricole Comune.

Sectorul agriculturii din UE are alocat pentru 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.

Pe piaţa internă alimentară, legiferarea codului de bune practici privind comerţul cu produse agroalimentare şi derularea în premieră a programului 'Primul Siloz' au fost cele mai importante evenimente din sectorul agricol şi cel al industriei alimentare.

Legiferarea comerţului cu produse alimentare la mijlocul lunii octombrie a acestui an după după aproape doi ani de dezbateri între pocesatori, producători şi retaileri, concretizate într-un cod de bune practici, reprezenta un atu important pentru reducerea preţurilor produselor alimentare cu cel puţin 30 la sută, potrivit specialiştilor.

Elaborarea Codului de bune Practici a demarat în momentul în care patronatele şi sindicatele din industria alimentară au acuzat hypermarketurile de majorarea profiturilor prin creşterea nejustificată şi artificială a preţurilor de vânzare şi folosirea unor taxe ascunse.

Patronatele au susţinut că supermarketurile exercită un abuz de putere prin impunerea unor condiţii contractuale excesive, din cauza cărora producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, iar rata lor de profit este extrem de mică. Patronatele şi sindicatele din industria alimentară consideră că adoptarea acestei Legi privind comercializarea produselor alimentare va contribui major la însănătoşirea relaţiilor dintre furnizori şi retaileri având ca beneficiar final consumatorul.

Ca efecte pe termen mediu şi lung, patronatele consideră că această lege va da magazinelor de proximitate posibilitatea de a avea acces la o piaţă liberă, negrevată de impunerile comerciale făcute de retailer asupra furnizorilor privind practica preţurilor.

De asemenea, va ajuta la creşterea concurenţei între retaileri prin modalitatea de constituire a preţului de vânzare către consumatorul final, efectul firesc fiind diminuarea preţurilor la raft într-un orizont de timp care va depinde practic doar de reacţia super/hypermarketurilor şi va asigura un acces mai facil al producătorilor în marile reţele şi, implicit, diversificarea gamelor de produse pentru consumatorul final.

Intrarea în vigoare a acestei legi elimină un număr de cel puţin 13 taxe ascunse percepute producătorilor de hipermarketuri, care conduceau la o creştere artificială a preţurilor de vânzare.

Conform prevederilor din noua lege, marile lanţuri de magazine nu vor mai avea voie să impună furnizorilor plata unor taxe care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare.

Pe de altă parte, retailerii consideră că efectele negative pe care le-ar putea produce legea comerţului cu produse alimentare se referă la blocaje financiare la retaileri şi la furnizori, la scăderea investiţiilor în comerţ şi, implicit, blocarea creării de noi locuri de muncă sau chiar pierderea acestora, dar chiar şi la creşterea preţurilor de produse agroalimentare. Legea a intrat în vigoare la 15 noiembrie 2009.

Un alt program bine primit de producătorii agricoli români, derulat în premieră în 2009, a fost 'Primul siloz', acesta fiind aşteptat de fermieri de aproape 10 ani. Prin acest program fermierii au posibilitatea să primească certificate de depozit, în urma stocării producţiei deţinute în silozuri licenţiate, pe baza cărora pot obţine credite de la bănci.

Aceste certificate au fost garantate de Fondul Naţional de Garantare Agricol capitalizat de Ministerul Finanţelor cu 10 milioane de euro. Cu un astfel de certificat, producătorul poate să se ducă la bancă şi să îl ofere ca garanţie suplimentară pentru un credit de producţie sau de investiţii.

Cantitatea de seminţe va fi pusă gaj în favoarea băncii, iar aceasta are posibilitatea ca, la data solicitării creditului de către fermier, să cunoască valoarea certificatului de depozit, pentru că administratorul acestui sistem de garantare este obligat ca săptămânal să publice preţul orientativ al produsului.

Aceste certificate de depozite pot circula libere pe piaţă, pot fi comercializate şi pot fi negociate între două părţi.

Deşi capacitatea de depozitare în silozuri, la nivel naţional, este de 14,4 milioane de tone, oficialii Ministerului Agriculturii au estimat că în acest an vor putea fi licenţiate 6,6 milioane tone.

Descentralizarea administraţiei agricole a fost un alt proiect demarat în 2009, care a adus o reducere de personal de 20 la sută şi o restructurare a agenţiilor din subordine, de la 33 la 13.

Aceste măsuri au determinat reorganizarea activităţilor de consultanţă agricolă pentru constituirea Camerelor Agricole. Camerele Agricole vor fi instituţii publice, cu personalitate juridică, înfiinţate în scopul de a asigura consultanţă agricolă şi de specialitate precum şi formarea profesională continuă pentru fermieri şi producători agricoli.

De asemenea, Camerele Agricole vor promova interesul public general prin acţiune la nivel local şi prin integrarea specificului zonal în elaborarea şi promovarea politicilor sectoriale.

În 2009 a fost primul an în care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit un avans de 70 la sută din plata unică pe suprafaţă aferentă anului 2009, deşi în mod normal aceste sume erau plătite în anul următor depunerii cererii de plată.

Până la data de 2 decembrie 2009, APIA a plătit efectiv fermierilor peste 1,3 miliarde de lei. De acest sprijin financiar au beneficiat 778.979 fermieri (72,75 la sută), procesul de autorizare a dosarelor pentru plată urmând să continue pe măsură ce discrepanţele identificate în urma controalelor vor fi soluţionate.

Fermierii care au primit avansul de 70 la sută au îndeplinit condiţiile impuse de regulamentele europene, în cazul acestora fiind finalizate controalele sau soluţionate discrepanţele faţă de datele declarate în cereri.

APIA a început plata avansului în cadrul campaniei SAPS 2009 în data de 16 octombrie, cuantumul fiind de 209,98 lei/hectar. Pentru anul 2009, cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă este de 71,12 euro/hectar.

Absorbţia fondurilor europene alocate României prin programul Sapard, în proporţie de 90 la sută, respectiv 1,34 miliarde de euro, poate fi considerat un alt eveniment finalizat cu succes în 2009, după cum a fost catalogat de oficialii români.

Autorităţile consideră că programul Sapard se consideră a fi încheiat, România fiind una din puţinele ţări beneficiare de aceste fonduri care a avut o absorbţie aproape integrală.Diferenţa de 10 la sută din sumele alocate prin acest program reprezintă valoarea neangajată prin proiecte sau rezilieri de contracte. Rata de absorbţie la nivelul ţărilor nou intrate în UE pe acest program a fost în medie de 50 la sută, Irlanda fiind singura ţară care a înregistrat o absorbţie peste cea a României.

De la începerea programului Sapard în anul 2002 şi până în anul 2006 au fost contractate 4.457 de proiecte cu o valoare totală de 1,36 miliarde de euro.

Programul Sapard a beneficiat de o alocare financiară în perioada 2000 - 2006 de 1,52 miliarde de euro, sumă ce trebuia plătită efectiv până la sfârşitul anului curent. Programul Sapard (Special Pre-accesion Program for Agriculture and Rural Development - Programul Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) a fost conceput pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea Europeană a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est şi pentru a pregăti participarea acestora la Politica Agricolă Comunitară.

Uniunea Europeană a alocat ţării noastre, pentru acest program, 1,14 miliarde de euro, dar din această sumă, 75 la sută reprezintă totalul fondurilor publice, restul de 25 la sută fiind suportat de Guvernul României, mai precis 356 de milioane de euro. În afară de această alocare, proiectele care au necesitat cofinanţare privată au atras fonduri, din partea beneficiarilor, de peste 800 de milioane de euro.

Prin Programul Sapard s-au investit în mediul rural aproximativ 2,2 miliarde de euro.

***

Consiliul Concurenţei - credibilitate consolidată, în 2009

Consolidarea credibilităţii instituţiei a fost, în 2009, principalul obiectiv al noului preşedinte Bogdan Chiriţoiu, care a afirmat că doreşte 'intensificarea monitorizării pieţelor şi promovarea unui mediu concurenţial între agenţii economici, cu atât mai mult cu cât în contextul actual, criza economică determină intensificarea practicilor anti-concurenţiale, dar şi creşterea presiunilor pentru acordarea ajutoarelor de stat'.

În paralel cu declanşarea unor anchete de cunoaştere sectorială, în 2009, Consiliul Concurenţei a finalizat o serie de investigaţii, cum ar fi cele privind pieţele pâinii, imobiliară, a comercializării cu amănuntul a produselor alimentare, identificând şi sancţionând practicile anti-concurenţiale.

48 de societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa pâinii şi pieţele conexe din judeţele Vrancea şi Maramureş, precum şi Asociaţia Comercianţilor Depozitari de Cereale din România (ANCER) au fost amendate cu 6,298 milioane lei (aproximativ 1,5 milioane euro).

Potrivit constatărilor din cadrul investigaţiei de pe piaţa imobiliară, serviciile notariale din România sunt caracterizate printr-un grad de reglementare ridicat în raport cu media europeană, în timp ce gradul de protecţie a consumatorului este mai scăzut. Astfel, aproximativ 15 la sută din onorariul notarial pentru o tranzacţie imobiliară este reprezentat de redactarea contractului de vânzare-cumpărare, deşi conţinutul acestuia este tip, neimplicând creativitate din partea notarului sau un efort intelectual deosebit, dar majorând în mod nejustificat costul final.

Analiza sectorială referitoare la comerţul cu produse alimentare a relevat că 80 la sută dintre furnizorii chestionaţi au apreciat calitatea relaţiilor comerciale cu cei mai importanţi retaileri ca fiind 'cel puţin acceptabilă'. Autoritatea română de concurenţă a emis un punt de vedere privind reglementarea comercializării produselor alimentare.

Consiliul Concurenţei a avizat, de asemenea, 22 de măsuri de ajutor de stat elaborate în 2009 de România, cu fonduri naţionale şi comunitare, al căror buget total este de 6,083 miliarde euro şi numără aproximativ 60.000 agenţi economici.

Împreună cu Comisia Europeană, Consiliul Concurenţei urmăreşte derularea proiectului NetCity de instalare în Bucureşti a reţelei municipale subterane de comunicaţii prin fibră optică. 'Aşa cum se prezintă acum proiectul, toţi operatorii vor fi obligaţi să lucreze prin NetCity, ceea ce nu este acceptabil din punctul de vedere al concurenţei', a subliniat preşedintele autorităţii române de concurenţă, care a mai arătat că 'există alternativa deschiderii unei investigaţii' care va consuma timp şi resurse.

***

Clientul nostru, stăpânul nostru, un adevăr uitat în România

Protecţia consumatorilor în România, o acţiune temerară în ultimii 20 de ani, nu a adus, nici în 2009, schimbări importante în comportamentul pieţei, cu toate strădaniile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Deşi ANPC a continuat să aibă iniţiative legislative, să controleze şi să supravegheze piaţa şi să informeze cetăţenii în calitatea lor de consumatori, unii comercianţi mai mici sau mai mari, ca de pildă lanţurile de magazine, au continuat să vândă produse neconforme, chiar alterate, şi au inclus în preţ costuri ascunse.

În plan legislativ, ANPC a contribuit efectiv la procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară, concretizat în Ordonanţa de Urgenţă Nr. 113/2009 privind serviciile de plată. Potrivit acesteia, băncile sunt obligate la transparenţa condiţiilor de efectuare a serviciilor de plată, precum şi la oferirea de informaţii gratuite înainte şi după efectuarea tranzacţiilor.

La nivel naţional, comisarii ANPC au efectuat în 2009 peste 100.000 acţiuni de control care au vizat produsele alimentare, cele nealimentare şi serviciile, inclusiv serviciile de interes general (furnizare de energie electrică, energie termică, gaze) şi serviciile financiar-bancare. S-a urmărit intrarea în legalitate a celor care nu respectă prevederile legale în domeniul protecţiei consumatorilor, precum şi verificarea contractelor cu consumatorii, în scopul eliminării clauzelor abuzive din acestea. Totalul amenzilor aplicate a depăşit 160 milioane lei, adică peste 40 milioane euro.

De asemenea, în 2009, cu sprijinul Programului Phare, ANPC a derulat o campanie naţională de informare a consumatorilor al cărei buget a fost de circa 1,4 milioane euro.

Lungul drum către servicii mai bune pentru consumatorul român, potrivit standardelor europene, a inclus în 2009 şi contribuţia Centrului European al Consumatorilor din România (ECC-România) care a participat la mai multe proiecte ale reţelei europene ECC-Net, cum ar fi cele de comparare a preţurilor unor produse la lag consum şi realizarea raportului privind diferenţele dintre sistemele de clasificare a hotelurilor în Europa.

De asemenea, ECC-România a organizat prima conferinţă din ţara noastră asupra sistemelor de rezolvare alternativă a disputelor (ADR) în România, care a constituit o platformă pentru schimbul de informaţii, know-how şi practici din cadrul sistemului ADR.

De altfel, ECC România a identificat un prim organism de soluţionare alternativă a disputelor care este găzduit de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi se ocupă de soluţionarea disputelor dintre consumatori şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice.

ANCOM a completat Formularul propus în vederea notificării către Comisie potrivit Recomandării Comisiei 1998/257/EC. ECC Romania a analizat această aplicaţie şi a emis Formularul de evaluare a aplicaţiei pentru notificările potrivit Recomandării Comisiei 1998/257/EC, ANCOM devenind primul organism de ADR din România notificat la Comisia Europeană.

***

Comunicaţii 2009 - Multe proiecte rămase la stadiul de ... proiect

După multe tatonări, la începutul lunii iunie, odată cu finalizarea strategiei naţionale privind implementarea Serviciului Universal în sectorul comunicaţiilor electronice, pe 5 iunie, documentul este adoptat de către Ministerul Comunicaţiilor.

Deşi la data respectivă, prin noua strategie se miza pe dezvoltarea unei infrastructuri menite să reducă numărul telecentrelor, la ora actuală acest lucru a rămas la stadiul de proiect.

Pe 16 iunie 2009, MCSI prezintă, în cadrul unui eveniment public de anvergură, platforma operaţională e-România, sistem care, supus involuntar Legii lui Murphy, chiar în ziua lansării s-a încăpăţânat să nu funcţioneze.

Costurile proiectului România Digitală sunt estimate la 1,2 miliarde de euro. Oficialii MCSI au promis că aplicarea e-România se va face până cel târziu la finele lui 2010.

Până atunci, însă, ministerul de resort a deschis o primă licitaţie publică, în data de 8 iulie pentru achiziţionarea unui pachet de servicii destinat administraţiei publice. După mai bine de o lună, pe 19 august 2009, MCSI reia licitaţia în cauză, al cărei termen-limită este prelungit până la 30 septembrie a.c, din motive de procedură şi aşa mai departe...

Serviciile care fac obiectul viitorului contract sunt de mare importanţă publică: e-Contribuabil, e-IMM-uri, e-Autorizaţii, e-Mediu, e-Cetăţean, e-Justiţie, e-Auto, e-Funcţionari publici, e-Educaţie, e-Turism, e-Cultură, e-Agricultură, e-Vamă şi e-Statistică.

Televiziunea digitală începe să facă paşi timizi şi în România, în 2009, cu o întârziere considerabilă. Executivul aprobă, în 9 octombrie, Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, iniţiată de MCSI.

După două luni de la emiterea Strategiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii anunţă că transferul de la anlog la digital a fost amânat cu şase luni, peste termenul cerut de Uniunea Europeană, respectiv 31 decembrie 2009.

Indecizia ANCOM şi tergiversările din Parlament au făzut ca România să fie atenţionată de Comisia Europeană cu intrarea în faza a doua procedurii de infringement în cazul în care OUG 22/2009 nu va fi adoptată şi de către Senat. În data de 16 decembrie senatorii au eşuat, din lipsă de cvorum, votarea Ordonanţei ANCOM, actul normativ fiind trimis la Biroul Permanent pentru viitoare reprogramare cel mai probabil în februarie 2010.

MCSI afirmă că valoarea de cofinanţare solicitată pentru proiectele din telecomunicaţii a ajuns la suma de un miliard de lei, de 7,7 ori mai mare decât cuantumul disponibil, iar rata plasării fondurilor structurale a depăşit 425 la sută faţă de alocarea din perioada 2007-2009.

***

Ministerul Mediului, egal 'Casa Verde' şi 'Rabla'

Programele 'Casa Verde' şi 'Rabla', dar şi alte proiecte menite să respecte cerinţele impuse prin acordul-cadrul semnat cu Uniunea Europeană, sunt doar câteva dintre proiectele derulate de către Ministerul Mediului în 2009.

'Casa Verde' a avut fonduri alocate în valoare de 310 milioane de lei, ministerul a reuşit alocarea unui cuantum de 79,9 milioane lei, mai puţin cu 14,3 la sută faţă de suma solicitată iniţial, de 93,3 milioane lei, pentru finanţarea a 91 de proiecte selectate în prima etapă a programului.

În afara acestor dosare acceptate, alte 54 au fost respinse de comisia de analiză pe motiv de documentaţie incompletă, iar cinci solicitări au fost amânate până la o evaluare următoare.

Totodată, poate fi considerată un eşec ultima sesiune de depunere de dosare din acest an destinată hotelierilor. Aceştia nu s-au înghesuit în perioada 9-27 noiembrie 2009, drept urmare la final de etapă pe adresa Administraţiei Fondului de Mediu /AFM/ sosind... un singur proiect.

Programul de stimulare a parcului auto naţional, intitulat generic 'Rabla', nu a fost tocmai un succes. Plecat la drum pentru al cincelea an consecutiv cu o ţintă de 60.000 de autovehicule mai vechi de zece ani scoase din uz, programul 'Rabla' şi-a atins scopul în proporţie de numai 65 la sută.

Pe întreg anul 2009, au fost scoase din circulaţie 32.327 autoturisme, echivalentul a 122,8 milioane lei, în timp ce per total, în intervalul 2004-2009, numărul acestora a fost de aproximativ 107.000 maşini vechi.

Marele insucces al Mediului a fost somaţia primită din partea Comisiei Europene cu privire la neecologizarea gropilor de gunoi care au avut termen de sistare a activităţii 15 iulie 2009. Şi asta în ciuda faptului că autorităţile române pot să acceseze până în 2013, potrivit Programului Operaţional Sectorial de Mediu, fonduri europene în valoare de 1,1 miliarde euro pentru realizarea de depozite ecologice.

În cursul acestui an, Comisia Europeană /CE/ a aprobat României un singur proiect privind managementul deşeurilor pentru Bistriţa-Năsăud, în valoare de 36 milioane euro, fără TVA.

Pentru a grăbi punerea în aplicare a cerinţelor europene, Garda Naţională de Mediu /GNM/ a aplicat, până la începutul lunii octombrie a.c, 329 amenzi contravenţionale, în valoare de 2,802 milioane lei, pentru nerespectarea procedurii de închidere a unor depozite de deşeuri urbane, rurale şi petroliere.

Dintre cele 78 de depozite deşeuri neconforme, clasa 'b', din zona urbană, fără perioada de tranziţie, care trebuiau să-şi sisteze activitatea până la data de 16 iulie 2009, şi-au sistat activitatea de depozitare, până în prezent, 69 depozite de deşeuri, din care au fost închise 17 depozite, iar nouă depozite se află încă în operare.

Pentru organizaţiile neguvernamentale de mediu, cea mai mare realizare a anului 2009 este, cu siguranţă, 'cei zero metri construiţi din inutilul drum naţional DN 66A, un proiect realizat pe bani publici a cărui realizare ar însemna o catastrofă ecologică', a declarat, în exclusivitate pentru Agerpres, Gabriel Păun, preşedintele organizaţiei ecologiste Agent Green.

În cursul acestui an, Agent Green şi organizaţiile partenere au protestat şi blocat drumul, au contestat studiul de impact, au oprit o Hotărâre de Guvern care viza defrişarea a 32 hectare de pădure de-a lungul drumului şi, în final, au dat în judecată Administraţia Parcului Naţional Domogled pentru a cere suspendarea acordului de mediu dat pentru DN 66A.

'Succesul este cu atât mai mare cu cât principalul susţinător al construcţiei este însuşi şeful statului, care a încercat să intimideze Garda de Mediu atunci când aceasta a suspendat construcţia pe motiv că nu existau avize şi acorduri de mediu. Acestea sunt totuşi doar nişte bătălii. Războiul dreptăţii pentru natură continuă şi în 2010', arată Gabriel Păun.

În legătură cu neîmplinirile din 2009, preşedintele Agent Green a apreciat că, pentru organizaţiile de mediu, 'cea mai dureroasă lovitură nu a fost legată de criza financiară ci de cea politică'.

'Anul care se încheie a însemnat un lobby imposibil. Pentru un mediu mai curat este nevoie în primul rând de o legislaţie mai bună şi parteneri politici stabili. Cele mai multe organizaţii se implică activ în procesul de îmbunătăţire a legislaţiei de mediu. Vremelnicia politicienilor ce ocupă fotolii decizionale a aruncat însă înapoi în sertare legi bune, care ar fi trebuit publicate în Monitorul Oficial', arată preşedintele Agent Green.

***

Piaţă imobiliară aproape de zero, în 2009

Anul 2009 a fost, practic, un an fără piaţă imobiliară, cu tranzacţii în cădere liberă pe toaste segmentele - rezidenţial, comercial, industrial, cu creditări reduse drastic.

Flacăra plăpândă de relansare imobiliară s-a numit ,,Prima Casă', program ce se va încheia în 2010.

La începutul anului 2009, în România, analiştii apreciau, sau sperau, că blocajul pieţei imobiliare ţine, mai degrabă, de un sentiment de incertitudine care planează asupra pieţei, decât de limitarea accesului la finanţarea bancară. Previziunile pieţeie anunţau un apogeu al crizei în aprilie-mai, când toată lumea se aşteaptă ca preţurile să scadă şi cu 80 la sută. Cumpărătorii aşteaptau ca dezvoltatorii să îşi sacrifice profitul, însă finele anului 2009 arată că în timp ce pieţele ating pragul minim, se manifestă o reticenţă în ceea ce priveşte vânzarea.

Compârand situaţia Bucureştiului cu cea înregistrată de alte capitale din Europa Centrală şi de Est se poate observa că volumul tranzacţionat local, în primul trimestru al anului 2009, reprezintă 12,5 la sută din valoarea înregistrată de capitala cehă pentru aceeaşi perioadă. O situaţie mai pesimistă a fost remarcată la Budapesta, unde nu a existat nicio tranzacţie investiţională.

Pe o piaţă imobiliară lipsită de repre, Guvernul a aprobat, pe 20 mai 2009, programul Prima Casă, al cărui scop declarativ a fost oferirea unui sprijin celor care vor să-şi cumpere o locuinţă, dar nu au fonduri suficiente sau nu prezintă suficiente garanţii.

Pe 8 iulie 2009, este cumparată oficial prima casă prin acest program.

În octombrie, un număr de 6.500 de locuinţe erau nevândute în Bucureşti din cauza preţurilor mari, deci greu accesibile prin Programul 'Prima Casă'. Până la 30 noiembrie, fuseseră eliberate 9.467 de garanţii şi 311 promisiuni de garantare pentru locuinţele ce urmau să fie finalizate în ,,Prima Casă'.

La final de an 2009, scăderea drastică a ritmului vânzărilor la apartamentele din ansamblurile rezidenţiale noi a determinat mulţi dezvoltatori imobiliari să amâne sau chiar să anuleze proiectele începute. Pe segmentul comercial, volumul tranzacţiilor a scăzut, în primele nouă luni ale lui 2009, cu 75 la sută faţă de anul 2008, iar cererea s-a prăbuşit cu peste 50 la sută.

Recent, fonduri de investiţii precum NBGI Private Equity sau Azora Europe au anunţat că se reorientează spre pieţe din Polonia şi Cehia, amânând pentru cel puţin un an dezvoltarea oricăror proiecte în România.

În 2010, din executările silite ale unor proiecte de către băncile finanţatoare, vor putea fi făcute investiţii numai în clădiri cu probleme, şi nu în clădiri care au chiriaşi cu probleme. Astfel, nici în 2010 nu vor exista prea multe tranzacţii pe segmentul spaţiilor de birouri sau al celor comerciale, mai ales că în rândul investitorilor riscul pieţei imobiliare este perceput, încă, prea ridicat.

Piaţa imobiliară românească nu se va revigora, pe termen scurt, din cauza creditării prea scumpe şi a rezistenţei la preţ a dezvoltatorilor.

Rata de neocupare, pe piaţa de birouri, în clădirile de clasa A şi B a crescut de la 4,5 la sută la finele anului 2008 la 14 la sută la finele trimestrului trei din 2009, 'un procent normal pentru alte pieţe, dar dramatic pentru piaţa locală'. Stocul total de spaţii de birouri clasa A şi B a ajuns la 2,2 milioane de metri pătraţi, iar în primele nouă luni din 2009 au fost adăugaţi 300.000 mp.

În 2010, conform previziunilor, este posibil să apară o piaţă secundară activă formată din acei investitori care au cumpărat mai multe spaţii în primele faze ale unor proiecte dezvoltate în urmă cu doi-trei ani şi care doresc acum să le vândă, fiind presaţi de bănci sau de incertitudinea pieţei.

Rezultatele unui studiu realizat de departamentul de investiţii al Kiwi Finance şi pe baza datelor INSSE arată că evoluţia preţului pe metrul pătrat va creşte în următoarea perioadă. Luând în calcul o supraţă de 55 mp şi al unui salariu mediu lunar de 480 euro, preţul unei locuinţe/mp în 2009 este de 1.000 euro/mp. Luând în calcul un salariu mediu lunar de 530 euro în 2010, la aceeaşi suprafaţă, preţul locuinţei pe metrul pătrat va ajunge la 1.200 euro în 2010.

Dincolo de predicţii, de estimări, de minusurile perioadei de criză rămân realizările pe care se consolidează planurile de viitor ale tuturor actorilor - dezvoltatori, finanţatori şi utilizatori finali.

După un an marcat de cele mai multe procese intentate dezvoltatorilor de cetăţenii care nu s-au putut muta în casele lor, la Braşov s-a finalizat prima etapă a condominiului Bellevue Residence, o investiţie de 30 milioane de euro materializată în nouă imobile, cu un total de 148 de apartamente. Situat pe Dealul Warthe, pe drumul dintre Braşov şi Poiana Braşov, Bellevue Residence este o dezvoltare imobiliară care ar putea pretinde, pe drept cuvât, premiul anului pentru seriozitate în sectorul rezidenţial. Tot proiectul a demarat la începutul anului 2006 cu realizarea studiilor de fezabilitate, iar în martie 2007 a fost obţinută autorizaţia de construire. Finanţarea proiectului a avut, de asemenea, o structură echilibrată, 30 la sută bani proprii ai dezvoltatorului, proveniţi din afacerea de distribuţie pe care o deţine, 30 la sută finanţare de la Alpha Bank şi 33 la sută bani proveniţi de la clienţi din vânzarea proiectului în faza 'virtuală'. Pentru infrastructură rutieră, un podeţ de 115 metri şi doi kilometri de drum dezvoltatorul a cheltuit circa trei milioane euro. La lucrările de construcţie au fost aduşi, în momentele de vârf ale şantierului, circa 450 de muncitori români care lucrau în străinătate, în Spania, Italia, Germania şi Austria.

Dintr-un grup numeros de concurenţi cu proiecte imobiliare pe segmentul comercial-retail (AFI Cotroceni Park -75.000 mp, Sun Plaza - 76.000 mp, Grand Arena Mall - 50.000 mp, faza I din Mega Designer Outlet şi finalizarea extinderii Plaza România - 6.000 mp, primul centru comercial cu brand-uri exclusiv de lux, Cocor Luxury Store - 10.000 mp), finalul lui 2009 arată un singur câştigător al sectorului - AFI Cotroceni Park, care, printr-o investiţie de peste 300 milioane de euro, a devenit cel mai mare centru comercial din România, cu o suprafaţă totală de 215.000 mp

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: program programul proiecte proiectul lucrarile munca societati aceste elaborarea investitii finalizate brasov partea milioane proiectele primul aproape autostrada kilometri acestora organizatiile legii sindicate salariu sindicatele proteste sociale primele publica acestui mediu angajati centrala urmand aceasta ramas patronatele guvernului finalizat valoare proiect alimentare retaileri preturilor programului agricole comisiei practici produse considera concurentei consumatorilor ancom comercial comunicatii serviciile depozite sapard imobiliara presedintele agriculturii activitatea nationale marfa nationala compania fonduri plati pietei total potrivit proiectului aproximativ agricultura cadrul hidroelectrica cazul energetic vanzare ministerul publice comisia europeana perioada parte ue urmeaza criza ultimii crizei primi reducerea cheltuielilor public deficitul bugetar conform finele deficit incheiat cauza acordul fondul international nevoie economici multe anului multi catre nivel euro fmi romania miliarde romaniei final economica salarizarii sectorul privind europene acest buget fiind comerciale legea bugetului inceputul putin uniunea minim plata valoarea masuri arata determinat lunii aprobat precum autoritatile circa intre realizarea economiei prima asemenea cresterea bugetare bugetul scaderea guvern bucuresti chiar piata national tva mfp imm fmi berd bcr brd bnr

Articole similare