Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

România, locul 54 din 58 în ierarhia mondială a competitivităţii

România se menţine pe locul 54, din 58 de economii analizate, în topul mondial al competitivităţii, obţinând 47,481 de puncte, din 100 posibile, informează un comunicat transmis miercuri de Institutul Român de Cercetări Economice Sociale şi Sondaje - IRECSON, partenerul pentru România al Centrului pentru Competitivitate Mondială al IMD din Elveţia, realizatorul Anuarului Competitivităţii Mondiale .

Faţă de ediţia precedentă, România se menţine pe locul 54 în rândul celor 58 de state analizate, înaintea Argentinei, Croaţiei, Ucrainei şi Venezuelei.

În faţa României, la foarte mică distanţă, se află Bulgaria (care obţine un scor de 47,756 puncte) şi Slovenia, care are un ecart de 1,2 puncte. În ceea ce priveşte situaţia unor alte ţări foste comuniste, în condiţiile actualei crize economice au găsit soluţii de creştere a competitivităţii Ungaria, care ocupă locul 42, Estonia - 34 şi Polonia - 32.

România (locul 54) şi Cehia (29) îşi menţin în 2010 poziţiile din 2009, în timp ce Bulgaria (53), Slovenia (52), Slovacia (49) şi Lituania (43) au înregistrat descreşteri substanţiale, de 15, 20, 16 şi, respectiv, 12 locuri.

Menţinerea poziţiei României în 2010 este o rezultantă a evoluţiei ţării noastre pe fiecare dintre cei patru factori de competitivitate. Astfel, în 2010, România a înregistrat o descreştere a performanţei economice, căzând de pe locul 32 în 2009, pe locul 47 în 2010. Cu toate că la acest capitol am înregistrat o scădere de 15 locuri, rămânem totuşi în faţa unor ţări precum Grecia (48), Rusia (49), Turcia (50), Estonia (52), Slovacia (54), Ucraina (55), Lituania (57).

La eficienţa guvernamentală, România a scăzut un loc faţă de 2009, ocupând poziţia 50, la infrastructură am crescut 10 locuri în 2010 faţă de 2009, ajungând pe locul 43, iar la capitolul eficienţa afacerilor am crescut 13 locuri, urcând de pe locul 56 în 2009 pe locul 49 în 2010.

Conform autorilor Anuarului, punctele tari ale mediului de afaceri se referă în special la progresele făcute de companiile româneşti în ceea ce priveşte preocuparea acestora pentru satisfacţia clienţilor, pentru o salarizare adecvată în sectorul serviciilor şi pentru personalul cu funcţii de conducere, salarizare care urcă la un nivel comparabil cu cel din alte ţări membre ale UE. De asemenea trainingul angajaţilor devine o prioritate pentru multe dintre companiile româneşti. La acestea se adaugă preocuparea firmelor pentru atragerea de specialişti, precum şi o atitudine pozitivă în general a mediului de afaceri în ce priveşte globalizarea economiei.

Punctele slabe înregistrate de România la consolidarea mediului de afaceri sunt nevoia ridicată de specialişti în domeniul finanţelor, necesitatea creşterii capacităţii de adaptabilitate a companiilor româneşti la schimbările pieţei, nevoia de creştere a transparenţei instituţiilor financiare din România, scăderea pieţei bursiere, precum şi lipsa identificării de soluţii astfel încât datoriile întreprinderilor să nu restrângă capacitatea acestora de a fi competitive.

Principalele puncte bune în domeniul infrastructurii au fost: tarifele de bandă largă şi viteza Internetului, investiţiile în telecomunicaţii, productivitatea în materie de patente (brevete). Pentru a consolida ritmul de creştere în ce priveşte infrastructura este nevoie de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei, de ingineri calificaţi pe piaţa forţei de muncă şi de îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate.

Aspectele negative în ceea ce priveşte performanţa economică sunt legate de lipsa investiţiilor directe şi a investiţiilor pe pieţele de capital din afara ţării, de încasările din turism şi creşterea reală a PIB.

Slăbiciunile la eficienţa guvernării în 2010 sunt legate mai ales de lipsa de deschidere a contractelor publice pentru toţi ofertanţii, de piaţa neagră, care nu permite dezvoltarea economiei, şi de legislaţia privind competiţia, care nu poate stopa concurenţa neloială.

Pe primul loc în topul competitivităţii se află Singapore (100 de puncte), urmat de Hong Kong (99.357) şi SUA (99.091), în 2009 vârful ierarhiei fiind SUA, Hong Kong şi Singapore.

Pe locurile următoare se clasează Elveţia şi Australia.

Taiwanul înregistrează cea mai mare creştere, urcând spectaculos de pe locul 23 în 2009 pe locul 8 în 2010, în timp ce Slovenia are cea mai mare descreştere, pierzând 20 poziţii faţă de 2009 şi ajungând pe locul 52.În prima treime a clasamentului, mutaţiile pozitive cele mai semnificative au fost înregistrate de Taiwan, care urcă 15 poziţii, trecând astfel din a doua treime a clasamentului în prima, Malayezia, care urcă 8 locuri, şi Israel, care urcă 7 locuri în ierarhia competitivităţii mondiale.

În ceea ce priveşte mutaţiile negative, Danemarca pierde în 2010 faţă de 2009, 8 poziţii, iar Finlanda pierde 10 poziţii în 2010 faţă de 2009, reuşind totuşi să se menţină în prima treime a clasamentului.

În schimb, Japonia ajunge din prima treime a clasamentului în 2009, în a doua treime în 2010, pierzând 10 locuri.

Polonia ajunge în grupul de mijloc al clasamentului, urcând 12 poziţii în 2010 faţă de 2009, Indonezia creşte cu 7 locuri, iar Franţa urcă 4 locuri.

Analiza competitivităţii este realizată pe baza a 327 criterii. Raportul asupra competitivităţii se publică din 1989, fără întrerupere.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: locul pozitii treime clasamentului locuri priveste competitivitatii puncte romania ue

Articole similare