Andreea Vass: România nu este încă pregătită pentru cota progresivă

'Rămân adepta unei cote unice reduse până ce toate aceste etape sunt integral parcurse ÅŸi resping introducerea unei cote progresive până când România va atinge nivelul mediu de dezvoltare cu cel european', a spus consilierul primului ministru.

Oficialul a precizat pe blogul său că respingerea unei cote unice de 10 şi 12 la sută poate fi justificată prin faptul că aceasta ar duce la pierderi imediate la buget, dar şi la afectarea deficitului.

'O cotă unică redusă la 10 la sută, începând cu anul 2011, ar genera pierderi imediate la încasările bugetare de circa 3,4 miliarde lei la impozitul pe profit ÅŸi de 5,7 miliarde lei la impozitul pe venit, adică un total de 9,1 miliarde lei, respectiv sub două miliarde euro sau 1,8 la sută din PIB', a spus Andreea Vass.

În scenariul unei cote unice reduse la 12 la sută, încasările s-ar contracta imediat, în 2011, cu 6,4 miliarde lei sau 1,25 la sută din PIB, din care 2,3 miliarde lei din impozitul pe profit, iar 4,1 miliarde lei din impozitul pe venit.

O decizie politică în favoarea unui ÅŸoc fiscal prin diminuarea cotei unice este dificilă înainte de a discuta despre redimensionarea contribuÅ£iilor de asigurări sociale ÅŸi a taxei pe valoare adăugată, susÅ£ine Vass.

De asemenea, consilierul premierului român consideră că românii nu au participat încă la o dezbatere serioasă ÅŸi de amploare asupra nivelului de impozitare (cu excepÅ£ia opÅ£iunii pentru cota unică în anul 2004 ÅŸi 2008), respectiv asupra serviciilor publice ÅŸi obligaÅ£iilor sociale asumate a fi finanÅ£ate din bugetul ţării.

Andreea Vass susÅ£ine că în anul 2011, deficitul bugetar trebuie redus sub 5 la sută din PIB, adică e nevoie de un plus de ajustări a cheltuielilor publice ÅŸi de o creÅŸtere a veniturilor bugetare. 'Diminuarea cotei unice, de pildă la 10 la sută, ar dubla acest efort în anul următor cu noi ajustări de cheltuieli ce se ridica la 3,6 la sută din PIB', consideră Vass.

Potrivit sursei citate, aplicarea unei cote reduse trebuie, însă, să fie impusă atunci când România va atinge nivelul mediu de dezvoltare cu cel european.

Vass susÅ£ine că principala provocare în faÅ£a economiei româneÅŸti stă în reluarea creÅŸterii economice sănătoase ÅŸi evitarea intrării într-o perioadă prelungită de stagnare.

'Relansarea se poate face prin colectarea suplimentară de venituri publice de cel putin 0,45 la sută din PIB prin diminuarea cu o cincime a muncii la negru pe termen scurt. Munca nedeclarată reprezintă oficial aproape jumătate din economia subterană. Aşadar, o tinta publica realistă o poate reprezenta diminuarea sa cu 20 la sută pe termen scurt', apreciază consilierul premierului Emil Boc.

Totodată, se pot face economii la cheltuielile publice cu pensiile de circa 0,5 la sută din PIB prin curăţarea Romaniei de abuzurile pensionarilor anticipate pe caz de boala sau dizabilităţi, la care se pot adăuga efectele indirecte pozitive date de reinserÅ£ia lor în piaÅ£a forÅ£ei de muncă active.

De asemenea, consilierul consideră că se impune îmbunătăţirea ratelor de colectare la 100 la sută din baza de impozitare măsurabilă ÅŸi observabilă ÅŸi conduce la un plus cumulat de venituri de 2,6 la sută din PIB, rezultat din contribuÅ£ia TVA (+1,5% din PIB), pensii (0,6% din PIB), sănătate (0,5% din PIB) ÅŸi ÅŸomaj (0,03% din PIB).

'E o utopie sa credem ca putem îmbunătăţi rata de colectare la 100 la sută. AÅŸadar, cu un plan ambiÅ£ios de colectare ÅŸi cu multă integritate în abordare, nu putem spera la mai mult de 1 la sută din PIB de la un an la altul. Evident, aceste eforturi nu ar fi suficiente. Rămâne la latitudinea decidenÅ£ilor politici să hotărască cât se poate extinde baza de impunere fiscală, ce active ale statului pot fi privatizate sau care servicii publice pot fi externalizate ÅŸi descentralizate, care sunt programele publice ineficiente, care presupun risipa banului public si la care s-ar mai putea renunÅ£a', a menÅ£ionat Andreea Vass.

Articole similare