Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Misiunea de evaluare a FMI şi CE soseşte luni la Bucureşti

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Jeffrey Franks, se va afla, în perioada 26 iulie - 4 august, la Bucureşti, pentru a încheia cea de-a cincea evaluare a îndeplinirii de către România a Acordului Stand-By, semnat în mai 2009. Concomitent, se va afla la Bucureşti şi o misiune a Comisiei Europene.

'În funcţie de încheierea celei de-a cincea evaluări a acordului stand-by cu România, eliberarea celei de a şasea tranşe, în sumă de 769 milioane de drepturi speciale de tragere, aproximativ 900 milioane de euro, va fi făcută la două zile lucrătoare după aprobarea de către Board-ul Executiv al FMI. Vizita FMI va avea loc în comun cu echipele de la Comisia Europeană şi Banca Mondială', a declarat la începutul lunii iulie reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Misiunea FMI va avea trei obiective principale, şi anume analizarea rectificării bugetului pe 2010, discutarea bugetului pe 2011 şi trecerea în revistă a politicilor fiscale şi monetare, a declarat pe 20 iulie, pentru Agerpres, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanţelor publice.

'Misiunea FMI care va sosi luni la Bucureşti va avea, după părerea mea, trei mari obiective de discuţie: finalizarea anului 2010, inclusiv rectificarea bugetară care urmează să fie analizată prin prisma noilor măsuri ce au fost aplicate de Guvernul României, discutarea bugetului pe 2011, cu caracteristicile principale, plecând de la nivelul fixat de la precedenta misiune de evaluare, şi anume un deficit fiscal de 4,4 la sută din PIB pentru anul care urmează. Şi, în acest context, vor fi discutate atât efectele la nivelul întregului an 2011 ale măsurilor luate, cât şi propunerile pe care autorităţile române le vor face pentru politica fiscală', a spus reprezentantul României la FMI. Acesta a mai precizat că 'al treilea obiectiv care va fi abordat de misiunea FMI se va referi la politicile fiscale şi monetare, respectiv continuarea politicilor monetare prudente, a unei supravegheri viguroase a întregului sistem bancar, cum a fost şi până acum, precum şi asigurarea stabilităţii sistemului bancar în intervalul care urmează'.

Actuala misiune, care este una de revizuire a îndeplinirii condiţionalităţilor actualului acord şi va pune bazele pentru construcţia principalilor indicatori pentru anul care urmează, a mai spus oficialul FMI, care este de părere că 2011 va fi anul relansării economice a României.

Deşi unele voci de la Bucureşti au sugerat că ar putea fi cerută de la FMI mărirea ţintei de deficit fiscal, în special din cauza efectului inundaţiilor asupra activităţii economice, fostul ministru de finanţe a infirmat această posibilitate: 'Nu s-a luat şi nu cred că se va lua în discuţie o mărire a ţintei de deficit pentru anul în curs (6,8 la sută - n. red), iar în negocierile tripartite purtate anterior de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, ţintele pentru consolidarea fiscală au fost bine stabilite, respectiv că 2012 trebuie să aducă România la un deficit fiscal de circa trei la sută din PIB. În acest context, realizarea obiectivelor de consolidare fiscală în 2010 şi 2011 sunt foarte importante'.

Un punct important pe agenda discuţiilor de la Bucureşti va fi situaţia arieratelor interne, pentru că la ultima şedinţă a Board-ului Executiv al FMI România a cerut o derogare de la această condiţionalitate, fiind pentru a treia oară consecutiv când o astfel de derogare a fost aprobată pentru România. 'Fără un set puternic de măsuri care să conducă la o descreştere reală, semnificativă, a arieratelor va fi complicat ca în revizuirea din septembrie să mai fie aprobată încă o asemenea derogare', a avertizat reprezentantul României la FMI, care a adăugat: 'Cred că autorităţile au înţeles perfect acest lucru şi că vor lua măsurile necesare pentru descreşterea arieratelor'.

Aceasta echivalează cu a spune că obţinerea tranşei din septembrie va depinde de aducerea arieratelor la nivelul stabilit cu FMI, adică 1,09 miliarde lei la sfârşitul lui iunie, 0,81 miliarde de lei la finele lui septembrie şi 0,48 miliarde de lei, la sfârşitul anului, conform Memorandumului Tehnic de Înţelegere între România şi FMI. Pentru realizarea acestor ţinte, AVAS va vinde 18 firme mici, unde statul este acţionar unic. Autorităţile mai pot lua şi alte măsuri în acelaşi scop, al reducerii arieratelor.

Alte puncte de interes pentru discuţiile de la Bucureşti pot fi desprinse din Scrisoarea de Intenţie şi Scrisoarea suplimentară de Intenţie, semnate de ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: 'Ne aşteptăm acum ca creşterea economică să se îmbunătăţească spre sfârşitul anului, deşi incertitudinile de pe pieţele externe se menţin considerabile. Totuşi, pentru întreg anul 2010, prognozăm că creşterea va rămâne în jurul valorii zero sau uşor negativă.

Redresarea economică a fost mai slabă decât era de aşteptat şi a stimulat cheltuielile cu ajutorul de şomaj, în special în primul trimestru. Par să fie probleme cu creşterea evaziunii fiscale, cu colectările în scădere pentru multe impozite principale (în special accize şi TVA). Veniturile cumulate de impozitat sunt simţitor mai mici decât s-a prevăzut iniţial (cu 0,8 la sută din PIB la sfârşitul lui aprilie)', arată Scrisoarea de Intenţie.

În Scrisoarea Suplimentară de Intenţie se mai arată că majorarea TVA 'va avea un impact semnificativ, dar temporar asupra inflaţiei', estimat la 3,5- 4 la sută, ceea ce va duce la depăşirea ţintei de inflaţie a BNR. Concomitent, neacceptarea de către Curtea Constituţională a diminuării pensiilor 'va afecta ţinta orientativă şi pe cea a cheltuielilor primare guvernamentale, iar veniturile estimate pentru ajustarea ţintei de deficit vor fi afectate de creşterea TVA'.

Sosirea misiunii de evaluare a FMI a fost precedată de venirea la Bucureşti, la cererea ANAF, a unei misiuni de asistenţă tehnică din partea Departamentului de afaceri fiscale al FMI, aflată în capitala României în perioada 14-28 iulie, pentru a consilia experţii ANAF cu privire la măsurile pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor. Echipa experţilor fiscali ai FMI, condusă de Thomas Martin Story, a revizuit stadiul recomandărilor făcute anul trecut de o echipă similară.

De asemenea, la Bruxelles a avut loc cea de-a patra reuniune a Iniţiativei Europene de Cooperare Bancară (EBCI) pentru România, în cadrul căreia FMI şi CE, împreună cu băncile-mamă ale celor nouă principale instituţii de credit cu capital străin din România (Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank EFG, Naţional Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank) au convenit că întărirea poziţiei externe a României, în contextul stabilizării economiei mondiale, permite un grad de flexibilizare de până la 95 la sută din nivelul atins la finele lunii martie 2009 a angajamentelor privind expunerea a băncilor-mamă în România.

Expunerea celor nouă instituţii bancare şi pachetul de asistenţă financiară, în valoare de 20 de miliarde de euro, acordat de FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi alţi investitori internaţionali, au 'ajutat România să consolideze încrederea investitorilor şi să revină la o economie sustenabilă', se arată în comunicatul comun al FMI şi CE.

'La sfârşitul lunii iunie, expunerea băncilor-mamă faţă de România a fost, în general, menţinută, în raport cu ţinta stabilită la finele lunii martie 2009. Băncile-mamă au furnizat un volum suplimentar de capital în anii 2009-2010, iar raportul de adecvare a capitalului înregistrat de subsidiarele acestora s-a menţinut la un nivel superior celui de 10 la sută pe întreaga perioadă a programului', se arată în comunicatul postat pe site-ul FMI.

'În acelaşi timp, unele bănci şi-au manifestat intenţia de majorare a expunerii faţă de România în lunile următoare, odată cu revigorarea activităţii economice', se spune în comunicat.

Programul de asistenţă financiară a României, în valoare totală de peste 20 de miliarde de euro, este susţinut de FMI (13,6 miliarde de euro), Comisia Europeană (5 miliarde de euro), Banca Mondială (un miliard de euro) şi alţi finanţatori internaţionali.

Până în prezent, România a primit aproape 10,7 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: fmi deficit miliarde misiunea sfarsitul romaniei euro bucuresti evaluare romania ue tva tva bnr

Articole similare