Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Ce aşteaptă Geffrey Franks de la băncile comerciale româneşti şi BNR

Programul Misiunii Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti include, inveitabil, întâlniri ale şefului delegaţiei, Jeffrey Franks, şi ale experţilor care îl însoţesc, cu şefii băncilor comerciale ale căror centrale vest-europene au expunere pe Europa de Est şi implicit pe România.

După colectarea datelor privind evoluţia pieţei, de la Banca Naţională, Misiunea FMI are în program întâlniri directe cu preşedinţii executivi ai principalelor instituţii bancare, pentru a vedea dacă aceştia mai sunt dispuşi să finanţeze deficitul bugetar al statului, în condiţiile în care dobânzile la depozite se apropie de nivele real negative.

La Banca Centrală, reprezentanţii fondului s-au întâlnit cu directorul Direcţiei de supraveghere bancară, Nicolae Cinteză, pentru a vedea ce bănci sunt în pericol de a claca pe fondul crizei, în special cele mici.

Chiar dacă toate băncile importante din România au trecut cu succes testul de stres de săptămâna trecută de la Bruxelles şi par să reziste celor mai rele scenarii ce ar putea apărea, adică o deteriorare totală a încrederii între bănci şi blocarea operaţiunilor, Franks a vrut să se convingă personal că bancherii din România, aflaţi acum în faţa unei situaţii fără precedent, rezistă la rândul lor psihic în faţa presiunilor pieţei.

Misiunea s-a întâlnit, de asemenea, cu economistul şef al Băncii Centrale, Valentin Lazea, pentru a vedea cum radiografiază BNR la nivel macro evoluţiile economice şi dacă există 'planuri de rezervă' în cazul în care România ar intra în incapacitate de plată.

Franks vrea să se convingă şi dacă există pericolul ca pensiile să nu mai poată fi plătite în septembrie, aşa cum s-a vehiculat în mediile financiare.

Prima întâlnire din seria celor cu bancherii de la conducerea băncilor a avut loc la Alpha Bank, bancă cu capital grecesc, şi a cărei ţară de origine - Grecia - a fost salvată în ultimul moment de Uniunea Europeană de la faliment, care a aprobat o injecţie de capital de 110 miliarde euro, după ce Atena a fost scena unor manifestaţii violente ale populaţiei pauperizate.

A doua bancă vizitată de delegaţia FMI a fost BRD Societe Generale, al cărei preşedinte, Guy Poupet, este pesimist privind şansele băncilor în acest an şi a apreciat că 2010 va fi un an al creditării slabe.

'Reticenţa companiilor şi a populaţiei faţă de creditare este determinată mai degrabă de un sentiment negativ cu privire la viitor decât de vreo înrautăţire concretă a condiţiilor de finanţare', a spus acesta într-un interviu publicat miercuri.

Experţii Fondului mai urmează să facă o inspecţie la banca Unicredit România, care are ca bancă-mamă cel mai mare grup financiar european, unde sunt programate întâlniri cu preşedintele executiv, Răsvan Radu.

Franks mai are programate discuţii la Volkbank, bancă cu mari probleme, în opinia analiştilor, din cauza expunerii exagerate din anii anteriori pe credit ipotecar, iar acum o mare majoritate dintre clienţi au probleme de rambursare. La aceasta care se adaugă şi faptul că Volkbank este singura bancă din piaţă obligată de justiţie să corecteze maniera de lucru cu clienţii, în urma numeroaselor reclamaţii privind consturile ascunse practicate de managementul băncii.

CEC Bank (cu capital integral de stat) şi Banca Transilvania - implicată recent într-un scandal de manipulare a Bursei - se află, de asemenea, în programul Misiunii FMI, ca şi Bancpost, Piraeus Bank şi Banca Românească, cele trei din urmă fiind bănci cu acţionar majoritar elen, dar care au anunţat că nu resimt impactul crizei financiare din Grecia.

O întâlnire foarte importantă a lui Jeffrey Franks este cu preşedintele BCR, Dominiq Bruynselles, Banca Comercială Română având ca acţionar Grupul Erste din Austria, care are cea mai mare expunere pe România şi Europa Centrală şi de Est.

În decembrie 2009, expunerea Erste Bank pe România totaliza 7 miliarde de euro.

Cu două zile înainte de încheierea misiunii la Bucureşti (4 august), Jefrrey Franks se va întâlni cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi experţii care se vor afla alături de acesta, pentru a trage concluzii, care vor fi esenţiale, dacă România îşi mai poate permite să se îndatoreze şi să primească imediat, în septembrie, 900 de milioane de euro. Până în prezent, România a primit ca împrumut extern 10,7 miliarde euro de la FMI, 2,5 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi 300 de milioane de la Banca Mondială.

Datele Băncii Reglementelor Internaţionale de la Basel arată că expunerea totală a băncilor străine faţă de România, incluzând cota care le revine din creditele acordate de filialele locale, se apropia de 130 de miliarde de dolari (100 miliarde euro) în iunie 2008.

Această expunere include finanţările acordate unor companii româneşti direct de la bănci din străinătate şi care nu sunt cuprinse în totalitate de statisticile BNR privind datoria externă.

Băncile elveţiene, care nu au sucursale în România, au raportat o expunere de aproape 7 la sută din total (9 miliarde de dolari), urmate cu sume mai mici de bănci din Japonia, Spania sau Suedia, care de asemenea nu sunt prezente pe piaţa din România.

Potrivit băncii cu sediul la Basel, care centralizează datele de băncile centrale, circa 30 la sută din expunerea băncilor străine, adică aproape 30 miliarde euro, au maturităţi de până la un an, în timp ce 27 la sută au maturităţi mai lungi de doi ani. Băncile din Austria cumulează circa 35 la sută din expunerea totală, urmate de Franţa, în principal Societe Generale, cu 13,5 la sută şi Olanda, cu 7,7 la sută.

Cum băncile din zona euro anticipează că vor continua să înăsprească în trimestrul al treilea regulile şi condiţiile în care vor acorda credite firmelor, nici cele din România nu vor avea alt comportament, chiar dacă şefii băncilor afirmă că există lichiditate suficientă, iar băncile au resurse să dea credite.

Un sondaj efectuat de Banca Centrală Europeană arată că actuala criză a datoriilor suverane a făcut să apară dificultăţi în finanţarea de pe pieţe.

Criza datoriilor statului a îngreunat accesul băncilor la finanţări, relevă cercetarea BCE. Sondajul efectuat în rândul a 150 de bănci arată că acestea anticipează o restrângere a condiţiilor de credit cu 5 la sută, în trimestrul al treilea, ceea ce ar putea influenţa şi piaţa românească.

Băncile europene au primit permisiunea să mai repatrieze din capitalurile plasate în Est, din partea FMI şi a Comisiei Europene, însă niciunul dintre experţii care au organizat testul de stres nu prevede ce impact va avea fuga banilor asupra băncilor locale.

România încearcă să evite şi ea o deteriorare a imaginii externe, ceea ce i-ar face şi mai reticenţi pe investitorii străini de capital, care şi aşa se confruntă cu mari dificultăţi la ei acasă, consideră analiştii.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: romania banci bancii miliarde euro franks fmi banca bnr bancile bancilor bcr brd cec

Articole similare