Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

FMI: importurile îşi revin mai greu din criză, inclusiv în SUA şi UE

Cererea de importuri îşi revine mai încet din criză decât exporturile, inclusiv în SUA şi statele vest-europene, afirmă autorii Capitolului IV din cadrul World Economic Outlook (Raport asupra Economiei Globale), dat joi publicităţii la Washington de către Fondul Monetar Internaţional.

Exporturile nu sunt atât de afectate de criză, dar importurile scad mai mult pe termen scurt şi rămân la un nivel diminuat pe termen mediu, ceea ce face ca 'revenirea cererii de importuri în SUA şi Europa Occidentală să fie şi mai anemică decât se prevăzuse', declară experţii Fondului, conform cărora importurile mondiale au scăzut cu 30 la sută în perioada T4 2008 - T1 2009, perioadă în care PIB-ul real mondial a scăzut cu 6 la sută.

Scăderea dramatică a comerţului este cauzată de îngheţarea pieţelor de credit şi, în consecinţă, de amânarea achiziţiei bunurilor de capital şi a celor de consum de folosinţă îndelungată. Ulterior, revenirea comerţului mondial din S1 2009 a 'fost remarcabilă'. În S1 2009 şi T1 2010, importurile globale au crescut cu 20 la sută.

FMI consideră că rămânerea importurilor la un nivel scăzut poate face ca echilibrarea deficitelor de cont curent să fie una mai durabilă.

Deşi în prezent comerţul mondial creşte în ritmuri mai rapide decât cele anterioare crizei, comerţul nu a revenit la aceleaşi valori, iar creşterea este diferenţiată în funcţie de zone geografice şi de categorii de produse. Astfel, în T1 2009 faţă de T1 2008, cererea de bunuri de larg consum (BLC) de folosinţă îndelungată a scăzut cu -30 la sută în SUA şi cu -20 la sută în UE 15. În aceeaşi perioadă, cererea de bunuri de larg consum de folosinţă imediată şi de servicii a scăzut cu -1 până la -3 la sută.

La o scădere cu circa -27 la sută a cererii de BLC de folosinţă îndelungată, cu aproape -5 la sută a celei de BLC de folosinţă imediată şi de aproape -1 la sută a cererii de servicii corespunde, la aceleaşi categorii de produse, o scădere a producţiei globale de aproape -20 la sută, respectiv -5 la sută şi -1 la sută, experţii FMI trăgând concluzia că reducerea producţiei nu explică integral diminuarea importurilor.

Conform modelului din studiul FMI, la cinci ani după criză, importurile rămân cu 19 la sută sub nivelul estimat dacă nu s-ar fi produs criza.

Pe termen scurt, exporturile scad cu numai 3 la sută la debutul crizei, iar după cinci ani, ele sunt cu 8 la sută sub nivelul normal.

Economiile care au intrat în criză cu un deficit de cont curent pronunţat vor avea o scădere mai pronunţată a importurilor decât statele care au intrat în criză cu un cont curent mai echilibrat.

În cazul unor economii care au cunoscut o explozie a creditării înainte de criză, probabilitatea de a trebui să facă faţă unei relansări lipsite de credite este de patru ori mai mare, iar dificultatea de a obţine credite influenţează negativ evoluţia importurilor.

Creditul acordat sectorului privat cunoaşte o scădere procentuală constantă faţă de PIB în anii care urmează crizei, ajungând la o scădere de -15 la sută în al cincilea an de după criză.

Conform Raportului asupra Economiei Globale, nivelul ratei de schimb şi volatilitatea acesteia au efecte negative asupra importurilor.

În concluzie, experţii FMI afirmă că 13 ţări dezvoltate care au cunoscut o criză bancară de sistem reprezintă 40 la sută din cererea mondială, iar primele trei ţări (Germania, SUA şi Marea Britanie) au o pondere de mai mult de o treime în cererea mondială. Importurile acestor ţări vor rămâne reduse timp de mai mulţi ani.

Dacă unele ţări vor intra şi într-o criză a datoriilor suverane, perspectivele importului mondial sunt şi mai sumbre.

O altă problemă pentru comerţul mondial o constituie măsurile protecţioniste introduse de unele ţări.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: criza folosinta importurilor mondial scadere cererea importurile fmi scazut ue

Articole similare