Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

UE a ajuns la un acord privind adoptarea de reguli bugetare mai dure

Miniştrii europeni de finanţe au căzut de acord luni asupra unor reguli bugetare mai dure pentru statele din zona euro care pot aduce amenzi pentru ţările cu deficite şi datorii mari precum cele care au erodat încrederea în euro, punând astfel capăt unei dezbateri intense de mai multe luni, relatează AP şi Reuters.

Complexa înţelegere prevede penalităţi pentru a ţine guvernele europene departe de cheltuieli scăpate de sub control, însă a dat înapoi în ceea ce priveşte propunerile anterioare de impunere aproape automată a sancţiunilor dacă guvernele europene depăşesc limitele prevăzute de UE. Această reformă are ca scop împiedicarea repetării crizei datoriilor din Grecia din acest an care a pus în pericol viitorul monedei unice.

Herman von Rompuy, preşedintele UE, care a condus dezbaterea, a vorbit despre 'un mare pas înainte în guvernanţa economică' şi despre 'cea mai mare reformă' de la intrarea monedei euro în circulaţie în 2002.

Întâlnindu-se la Luxemburg, miniştrii de finanţe ai celor 16 ţări din zona euro şi-au exprimat susţinerea pentru o înţelegere conform căreia statele despre care se consideră că încalcă pragurile privind deficitul public şi datoria - care sunt de 3%, respectiv 60% din PIB - riscă să fie amendate. Însă, la insistenţa Franţei, sancţiunile nu vor fi aplicate automat. Spre exasperarea unor partizani înrăiţi ai euro precum Olanda, Suedia sau Slovacia, penalităţile nu pot fi impuse decât dacă majoritatea guvernelor din UE stabileşte prin vot că o ţară a încălcat cu adevărat regulile europene.

În cadrul unui proces format din două etape, majoritatea guvernelor din UE trebuie să decidă întâi dacă o ţară fie este pe cale de a încălca, fie a încălcat deja limitele de deficit. Odată luată decizia, Comisia Europeană, executivul UE, poate impune sancţiuni, care, în schimb, nu pot fi oprite decât de majoritatea guvernelor.

Ţintele de deficit şi de datorie din zona euro rămân neschimbate, potrivit unor oficiali. Viitoarele sancţiuni, au adăugat aceştia, ar putea începe prin obligarea membrilor 'neascultători' din zona euro să pună deoparte depozite purtătoare de dobânzi, în valoare de până la 0,2% din PIB. Într-o etapă ulterioară, s-ar putea renunţa la dobândă, înainte de înlăturarea principiului însuşi şi de aplicarea amenzii. În cazuri extreme, fonduri europene precum cele structurale ar putea fi retrase statelor care cheltuiesc prea mult.

Conform noilor reglementări, pentru membrii din zona euro cu deficite mari s-ar putea stabili un termen limită de şase luni pentru a adopta măsuri de austeritate. Noile reguli au ca scop întărirea reglementărilor anterioare, care s-au dovedit ineficiente. Mai multe ţări, printre care Franţa şi Germania, au încălcat regulile, însă niciun stat din zona euro nu a fost vreodată amendat.

Acordul de la Luxemburg vine în contextul în care liderii Franţei şi Germaniei - întâlnindu-se la Deauville, Franţa, la sute de kilometri depărtare - au căzut de acord asupra unei măsuri asemănătoare, un mecanism permanent de insolvabilitate pe timp de criză, care implică sacrificii din partea creditorilor privaţi, pentru ţările care se scufundă în datorii. Acest lucru ar necesita schimbarea tratatului european, un pas care ar dura mai mulţi ani. 'Înţelegerea dintre Germania şi Franţa a fost baza pentru acordul de astăzi (luni)' dintre miniştrii de finanţe, a declarat adjunctul ministrului german de finanţe, Joerg Asmussen. El a mai spus că acordul a fost adoptat fără dezacorduri.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au transmis într-un comunicat comun că UE 'trebuie să adopte măsuri potrivite coordonate pentru a proteja stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu'. Cele două mari economii din zona euro au transmis de asemenea că schimbările în legislaţia europeană ar trebui să permită suspendaraea dreptului de vot pentru un stat din zona euro care a încălcat serios principiile Uniunii Economice şi Monetare (UEM).

Datoriile şi deficitele mari din acest an ale unor state precum Grecia, Portugalia sau Spania au erodat încrederea în zona euro şi au determinat UE să creeze un fond de peste 100 de miliarde de euro pentru a salva Grecia. Vorbind la Deauville, Sarkozy a afirmat că noile reguli vor permite UE 'să decidă adoptarea de sancţiuni preventive dacă un guvern nu depune suficiente eforutri pentru a-şi reduce deficitul'.

Mecanismul de insolvenţă propus a fost una dintre marile dorinţe ale Germaniei, care s-a temut de mult timp că plătitorii germani de taxe vor ajunge să finanţeze excesele unor state UE mai puţin disciplinate prin intermediul unor planuri de salvare.

În paralel cu noile reguli bugetare, Bruxellesul a primit deja noi puteri de monitorizare a bugetelor naţionale pentru a se asigura că cheltuielile acestora nu afectează scopurile economice ale UE. Astfel, guvernele naţionale vor prezenta proiectele de buget pentru a fi analizate de Comisie şi de altă ţări din UE înainte să fie votate în parlamentele naţionale.

Moneda euro este folosită în prezent de 16 state - Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Spania şi Sovenia - cu o populaţie totală de 329 de milioane de locuitori.

Noile reguli întărite vor fi cel mai probabil aprobate de cei 27 de liderii statelor din UE săptămâna viitoare la Bruxelles. Acestea trebuie de asemenea aprobate de Parlamentul European şi ar urma să intre în vigoare în 2011. Preşedintele Eurogrupului, Jean Claude Juncker, a spus însă că data cea mai probabilă pentru intrarea lor în vigoare este anul 2012.

Din partea României, la reuniunea miniştrilor de finanţe participă Alexandru Nazare, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: ue euro finante reguli acord bugetare

Articole similare