Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

România creditată cu o creştere economică între 0,2% şi 2,6% în 2011, conform previziunilor instituţiilor internaţionale

Previziunile instituţiilor internaţionale referitoare la creşterea economică a României din anul 2011 variază între 0,2% şi 2,6%, potrivit comentariilor realizate de Andreea Paul-Vass, consilierul de stat al premierului Emil Boc.

'Mersul economiei româneşti este supus constant interogaţiilor analiştilor. Excesele de pesimism şi de optimism delimitează variaţiile de creştere economică între 0,2% şi 2,6% pentru anul 2011. Actorul global IHS Global Insight creditează România cu mult mai multă încredere decât o facem noi înşine în ceea ce priveşte creşterea Produsului Intern Brut (PIB), respectiv cu 2,6%', a precizat Andreea Paul-Vass.

De asemenea, German Institute for Economic Research afirmă că România ar putea avea o creştere a PIB cu 2,2% în 2011, elveţienii de la UBS (The Union Bank of Switzerland) coboară, uşor, la 2%, pe aceleaşi prognoze mizând şi agenţia de rating Fitch Ratings.

'1,7% este perspectiva EIU (Economist Intelligence Unit), a Credit Agricole sau a Deutsche Bank. În apropiere vine şi PricewaterhouseCoopers cu 1,6%', comentează consilierul primului ministru.

Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială estimează că economia României va creşte cu 1,5% în 2011, la fel situându-se şi estimările Comisiei Europene (CE).

'Majoritatea analiştilor şi a consultanţilor internaţionali suprapun propriile evaluări cu cele ale Guvernului, ale FMI şi ale CE, 1,5%. Amintesc câţiva dintre ei: Viena Institute (WIIW), JP Morgan, Bank of America, Oxford Analytica, Raiffeisen Bank, EFG Eurobank (acţionar majoritar al Bancpost). BERD, cel mai mare investitor instituţional din România, deşi mult mai reticent, şi-a îmbunătăţit recent estimările de la o creştere zero la 0,9%. ING (Departamentul Economic) rămâne pesimist, cu o creştere economică de 0,2% în 2011. Fără îndoială avem nevoie de mai multă libertate, optimism şi încredere în economia noastră', subliniază consilierul de stat al premierului Emil Boc.

• Fondul Monetar International (ianuarie 2011)Şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că România nu va fi în recesiune în 2011, existând o estimare de creştere de 1,5%.

'Recesiunea nu va continua şi în 2011, informaţiile care au apărut în presă nu sunt corecte. Rezultatele sunt pozitive şi ne aşteptăm la o creştere pozitivă pentru 2011 (...). Încă lucrăm, dar vă pot spune cu mare încredere că cifrele sunt pozitive, nu ne aşteptăm la recesiune pentru 2011... Ceea ce este evident este că trebuie să urmărim situaţia politică şi economică din România şi că trebuie să avem stabilitate', a menţionat Franks.

De asemenea, primul adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internaţional, John Lipsky, afirma că România este pe o cale clară către atingerea ţintelor fiscale pe termen scurt şi mediu.

'Implementarea politicilor în cadrul acordului a rămas puternică (...). Autorităţile au adoptat măsuri structurale importante, cum ar fi reforma pensiilor, a salariilor publice şi adoptarea unui buget prudent pentru anul 2011', a spus Lipski.

• IHS Global Insight (decembrie 2010)

Creşterea PIB în 2011 va fi de 2,6%, fundamentată pe o creştere a consumului gospodăriilor cu 4%, a investiţiilor cu 5,6% şi a producţiei industriale cu 3,8%. De asemenea, deficitul bugetului general consolidat se va ridica la 4,5% din PIB, conform metodologiei ESA 95

• German Institute for Economic Research (decembrie 2010)

Creşterea economică a României va fi de 2,2% în 2011, bazată pe o creştere a consumului gospodăriilor cu 2,8%, cu 4% a investiţiilor şi cu 4,5% a producţiei industriale.

• UBS (The Union Bank of Switzerland, decembrie 2010)

PIB-ul României va creşte în 2011 cu 2%, creştere fundamentată pe evoluţia pozitivă a consumului gospodăriilor cu 1%, a investiţiilor cu 3% şi a producţiei industriale cu 7,5%.

Deficitul bugetului general consolidat se va ridica la 4,8% din PIB (metodologia ESA 95).

• Economist Intelligence Unit (EIU, decembrie 2010)

PIB-ul va înregistra o creştere de 1,7% în 2011, evoluţia bazându-se pe creşterea cu 2% a consumului gospodăriilor şi pe creşterea cu 5% a investiţiilor şi a producţiei industriale.

Politica fiscală a României va fi modelată până în 2014 de relaţiile ţării cu FMI şi UE, dat fiind că Guvernul încearcă să menţină deficitele bugetare sub limitele stabilite de criteriile de la Maastricht.

De asemenea, piaţa externă de desfacere va creşte cu 4,3% în 2011, după o creştere a acesteia cu 9,3% în 2010. Evoluţia este mai bună decât cea a Bulgariei, a cărei piaţă de desfacere a crescut cu 8,2% în 2010, şi se previzionează că va creşte cu 4,1% în 2011.

Se previzionează că intrările de investiţii străine directe vor creşte până la nivelul de 5 miliarde de dolari, mai mult decât în Bulgaria sau Croaţia unde vor ajunge la nivelul de 3 miliarde dolari.

• Viena Institute (WIIW, decembrie 2010)

PIB-ul va înregistra o creştere de 1,5% în 2011, creştere bazată pe revenirea pe tărâm pozitiv a consumului gospodăriilor cu 1% şi pe creşterea investiţiilor şi a producţiei industriale cu 5%.Deficitul bugetului general consolidat va fi de 4,5% din PIB în 2011 (conform metodologiei ESA 95).

• Oxford Analytica (decembrie 2010)

Industria (20% din PIB) susţine creşterea economică cu o creştere anuală a producţiei de 4,8%, stimulată semnificativ si de exporturi. Şomajul s-a stabilizat la un nivel de 7% în noiembrie 2010.

Perspectivele economice şi politice pentru România sunt stabile, iar bugetul pentru 2011 consolidează ajustările cheltuielilor şi a reformelor din administraţia publică, puse în aplicare în ultimii doi ani.

• JP Morgan (decembrie 2010)

Se previzionează o creştere a PIB cu 1,5% în 2011, fundamentată pe o creştere a consumului gospodăriilor cu 2%, a investiţiilor cu 4% şi a producţiei industriale cu 7%.

• Raiffeisen Research (decembrie 2010)

PIB-ul va înregistra o creştere de 1,5% în 2011, evoluţia bazându-se pe creşterea cu 1,5% a consumului gospodăriilor şi pe creşterea cu 6% a investiţiilor şi cu 4% a producţiei industriale.

• ING (Departamentul Economic al ING, noiembrie 2010)

Noul acord care va fi încheiat cu FMI, BM şi UE, va avea implicaţii pozitive pe termen scurt şi pe termen mediu. Pe termen scurt, va influenţa pozitiv credibilitatea României. Pe termen mediu, se garantează continuarea reformelor şi punerea unor baze sustenabile pentru creşterea economică. Deficitul de cont curent va rămâne la niveluri stabile în 2011 şi 2012: 5-6% din PIB, datorită stabilizării nivelului remitenţelor şi îmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene.

Se previzionează o creştere economică de 0,2% în 2011. Producţia industrială va creşte cu 4,3% în 2011.Investiţiile străine directe se vor ridica la 3,6% din PIB în 2011 faţă de 2,9% din PIB în 2010, iar deficitul de cont curent se va menţine la 5,4% PIB în 2011.

Indicele preţurilor bunurilor de consum la sfârşit de an va ajunge la 4,8%, de la 7,9% la sfârşitul anului 2010, iar rata şomajului va scădea de la 8,3% în 2010 la 8,1% în 2011.

• CEE Weekly Bond Markets Outlook - Raiffeisen Bank (ianuarie 2011)

Perspectivele pozitive asupra finanţelor publice în România se datorează disciplinei fiscale adoptate şi atingerii obiectivelor stabilite în 2010 cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Deficitul bugetar a coborât sub 6,8% din PIB în anul 2010.

Îmbunătăţirea sustenabilităţii finanţelor publice şi existenţa lichidităţilor pe piaţa monetară au determinat o supra-subscriere semnificativă pentru certificatele de trezorerie cu scadenţă la un an, la ultimele două emisiuni din an.

• Heritage Foundation (ianuarie 2011)

România se menţine pe locul 63 din 179 de state în clasamentul libertăţii economice la nivel mondial, cu o majorare a indicelui libertăţii economice cu 0,5 puncte faţă de anul 2010, până la nivelul 64,7 puncte. Pe plan european, România se află pe poziţia 27 din 43 de state analizate, cu un scor mai mare decât media la nivel mondial.

România şi-a îmbunătăţit performanţa pentru jumătate din domeniile analizate, şi anume libertatea comerţului, libertatea fiscală, libertatea monetară, libertatea investiţiilor şi libertatea muncii, iar un rol principal l-a avut fluidizarea procesului de înregistrare a firmelor din ultimii ani.

• Bloomberg (ianuarie 2011)

România şi Ucraina au înregistrat printre cele mai bune performanţe din lume în ceea ce priveşte reducerea riscului de ţară în al treilea trimestru din 2010. (CDS- diferenţa dintre preţul cerut de emitenţii de titluri de stat şi ofertele primite pe pieţele internaţionale). Astfel, riscul obligaţiunilor suverane româneşti s-a redus cu 21,5 puncte, ajungând la sub 300 puncte, iar cel al obligaţiunilor suverane ucrainiene s-a diminuat cu 37,5 puncte, situându-se aproape de 470 puncte. Comparativ, câteva state din Uniunea Europeană au cunoscut majorări ale riscului de ţară, ca de exemplu Irlanda şi Grecia, care au înregistrat creşteri de până la 640, respectiv 1023 puncte.

• Comisia Europeana: Economic Sentiment Indicator (ianuarie 2011)

Indicatorul încrederii populaţiei şi companiilor în economia românească a continuat să crească uşor în luna decembrie, în special pe fondul îmbunătăţirii încrederii în sectorul construcţiilor şi în servicii, conform datelor Comisiei Europene, ajungând la 81,6 puncte în decembrie, de la 81,1 puncte în luna noiembrie - continuă evoluţia pozitivă începută în iulie 2010.

• Deloitte Business Sentiment Index (ianuarie 2011)

România a înregistrat cea mai accentuată îmbunătăţire a nivelului de încredere cu privire la perspectivele financiare ale companiilor, potrivit celei de-a patra ediţii Deloitte Business Sentiment Index. 63% dintre directorii executivi chestionaţi împărtăşesc acest optimism (cu aproape 48% mai mult faţă de prima ediţie din septembrie 2009 şi de peste trei ori mai mult faţă de ediţia anterioară, din aprilie 2010).

Respondenţii din România şi-au recăpătat cel mai mult încrederea cu privire la disponibilitatea creditării, 87% dintre cei chestionaţi considerând că acest tip de finanţare a devenit mai accesibil, faţă de 53% în urmă cu şase luni. Acesta este cel mai mare procent de răspunsuri pozitive înregistrat în cele şase ţări incluse în studiu (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia).

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: romania crestere consumului pozitive gospodariilor termen productiei evolutia deficitul industriale investitiilor fmi internationale conform intre economica cresterea romaniei puncte creste economic libertatea ing berd ue

Articole similare