Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Mihai Tănăsescu: România se poate finanţa singură, iar Acordul de la Viena ar trebui prelungit (interviu)

Decizia României de a nu mai trage ultima tranşă din împrumutul de la FMI arată că România se poate finanţa singură, iar până în 2012, deficitul bugetar al României va trebui să fie acelaşi, indiferent de metoda de calcul al acestuia (ESA sau cash), a afirmat luni reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, în cadrul unui interviu acordat Agerpres.

Fostul ministru de finanţe mai este de părere că Acordul de la Viena ar trebui să fie prelungit pe încă şase luni, iar privatizarea CEC-ului nu ar fi oportună.

Agerpres: Decizia României de a nu mai trage ultima tranşă din Acordul cu FMI arată că autorităţile sunt preocupate de nivelul datoriei, sau a apărut o diferenţă de punct de vedere între misiunea FMI şi autorităţi?

Mihai Tănăsescu: Decizia României de a nu mai trage ultima tranşă trebuie privită ca un semn de revenire a încrederii investitorilor în România, pe de o parte, iar pe de alta, ca un semn de evoluţie pozitivă a economiei româneşti în 2011 şi, în special, în trimestrele următoare, dar şi ca o atitudine proactivă din partea României.

Atâta timp cât rezervele Băncii Centrale sunt la un nivel suficient, sustenabil, care constituie o ancoră puternică atât pentru încrederea investitorilor, cât şi pentru sustenabilitatea macroeconomică, decizia de a nu mai trage ultima tranşă rezultă din însăşi această.

Avantajul constă în faptul că România nu va mai plăti dobânzi şi alte cheltuieli, dar decizia de a nu mai accesa această tranşă este un semnal că economia s-a stabilizat şi merge spre etapa de creştere.

Agerpres: Când a fost luată decizia, înainte sau în timpul negocierilor?

Mihai Tănăsescu: Hotărârea a fost luată în timpul discuţiilor purtate de misiunea de evaluare, în special a negocierilor cu Banca Naţională, către care s-ar fi îndreptat această ultimă tranşă. Discuţiile cu BNR au dus în mod firesc spre această concluzie, pornind de la analiza indicatorilor macrofinanciari şi a celor bancari.

Agerpres: Semnificaţia faptului că vrem banii de la UE, dar nu şi pe cei de la FMI reflectă nevoia României de sprijin pentru echilibrarea deficitului bugetar şi nu pentru plăţile externe?

Mihai Tănăsescu: Este foarte simplu de înţeles de ce România doreşte să ia banii de la Uniunea Europeană, dar nu şi pe cei de la FMI. Banii de la UE sunt mult mai ieftini decât cei proveniţi din alte împrumuturi pe care România le-ar putea lua de pe piaţa privată şi contribuie la diversificarea portofoliului de datorii al României, dat fiind că acest credit de la UE are o maturitate lungă. De aceea, cred că este un avantaj să luăm această tranşă de la UE.

Este limpede că România are, în momentul de faţă, capacitatea de a se finanţa singură, prin împrumuturi de pe piaţa internă şi externă, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei tranşe, prin tratarea ei ca una preventivă, arată că România trece într-o altă etapă, de la una de stabilizare, la una de creştere economică.

Agerpres: Pentru că v-aţi referit la un tratament de tip preventiv, poate actualul acord să fie considerat ca fiind încheiat, chiar dacă ultima tranşă nu este trasă, dat fiind că acordul este unul de tip Stand-By, nu unul preventiv?

Mihai Tănăsescu: Conform metodologiei FMI, o ţară care are un program în derulare cu Fondul poate să ceară încheierea unui program mai devreme decât se prevede în Acord, dacă obiectivele programului respectiv au fost atinse. În cazul României, aceste obiective sunt consolidarea fiscală, consolidarea sistemului financiar şi stabilizarea economiei, iar aceste trei mari obiective au fost atinse. Aşadar, Acordul poate fi încheiat mai devreme, ceea ce permite şi aprobarea noului Acord Stand-By de tip preventiv, care va avea o durată de doi ani de zile, începând de la sfârşitul lunii martie 2011.

Agerpres: În ce măsură va reuşi noul acord să fie şi un tampon împotriva derapajelor economice din anii electorali care urmează?

Mihai Tănăsescu: Este limpede că un acord cu FMI şi UE delimitează limpede un cadru de manevră, care răspunde cerinţelor procesului de consolidare, indiferent dacă există un proces electoral în curs sau nu.

Agerpres: Reducerea arieratelor va fi unul dintre obiectivele noului acord dintre România şi FMI. Care ar fi alte subiecte principale?

Mihai Tănăsescu: În linii mari, obiectivele noului acord se referă la consolidarea fiscală, stabilitatea financiară şi creşterea economică sustenabilă. Pe de altă parte, creşterea economică trebuie să fie susţinută de evoluţia unor segmente importante ale economiei româneşti, cum ar fi transporturile, energia, problemele de tehnologia informaţiei şi agricultura, care va trebui să joace un rol important în dezvoltarea României. Nu în ultimul rând, pe perioada noului acord va trebui să crească procentul de accesare al fondurilor europene. Se va trece, în această perioadă, de la un model de creştere economică bazat pe consum alimentat din fonduri externe la un tip de creştere capabilă să creeze locuri de muncă, la o îmbunătăţire a serviciilor publice şi la o eficientizare a activităţii companiilor de stat.

Agerpres: Pentru că aţi menţionat companiile statului, care este situaţia arieratelor şi la ce ne putem aştepta pe linia unor viitoare disponibilizări?

Mihai Tănăsescu: Nu va mai fi nevoie de o nouă derogare pe tema arieratelor, dar problema arieratelor rămâne o problemă structurală majoră a economiei româneşti, iar reformele vor conduce la diminuarea arieratelor. Vom lucra în următoarele luni de zile, împreună cu autorităţile române, ca să vedem exact care este strategia cea mai bună pentru reducerea arieratelor în următorii doi ani.

Agerpres: Care va fi diferenţa între deficitul bugetar calculat prin metoda cash, faţă de cea practicată în UE, care include şi arieratele?

Mihai Tănăsescu: Ţinta pe care am stabilit-o este ca în 2012, deficitul calculat atât pe metoda cash, cât şi pe metoda ESA, să ajungă la aproximativ 3% din PIB.

Agerpres: Ce anume se adaugă la cuantumul deficitului bugetar calculat pe metoda ESA, faţă de cel estimat prin metoda cash?

Mihai Tănăsescu: Conform Biroului pentru Statistică al UE, Eurostat, în bugetul consolidat din acest an, cel mai probabil din a doua jumătate a anului, vor fi incluse anumite companii ale statului, care vor veni cu anumite deficite şi alte probleme. Tocmai programul de reforme structurale accelerate trebuie să ducă în 2012, la înregistrarea unui deficit egal, estimat atât prin metoda ESA, cât şi pe cea de cash. Urmează ca Eurostat să transmită României care sunt companiile de stat ale căror arierate vor fi incluse în calculul deficitului bugetar.

Agerpres: Pentru că tot aţi amintit de reforme structurale, este previzibilă o creştere a disponibilizărilor în România?

Mihai Tănăsescu: Cred că întregul proces de restructurare, de ameliorare a mediului de afaceri, care va conduce la o creştere economică în care capitalul privat va avea un rol important nu va duce la o creştere a şomajului în România, ci la o reducere a acestuia. Desigur însă că vor apărea diferenţe între anumite segmente ale pieţei muncii, dar pe ansamblu, eu întrevăd o diminuare a şomajului în anii care urmează.

Agerpres: Sumele care vor fi ţinute la dispoziţia României prin noile acorduri preventive vor însuma cinci miliarde de euro, din care 3,6 miliarde de la FMI şi 1,4 miliarde de la UE. Ce costuri va implica ţinerea acestor bani blocaţi, pentru ca România să îi poată trage, de îndată ce ar avea nevoie de ei?

Mihai Tănăsescu: Fondul va pune la dispoziţia României, într-un cont aparte, 3,6 miliarde de euro, ceea înseamnă aproximativ 300% din cota de participare a României la FMI, iar UE va ţine la dispoziţie, tot într-un acord preventiv, pentru cazuri excepţionale, suma de 1,4 miliarde de euro. Costurile vor fi minimale, constând într-un comision pentru rezervarea acestor fonduri, în caz că România ar avea nevoie de ei.

Agerpres: În timpul actualelor negocieri de la Bucureşti, anumite performanţe ale economiei româneşti au fost apreciate ca fiind foarte bune. Ar fi interesant dacă le-aţi compara cu cele care au fost puse în evidenţă de precedenta misiune de evaluare a FMI, pe baza cărora a fost aprobată în ianuarie cea de-a şaptea tranşă a împrumutului de la FMI.

Mihai Tănăsescu: Prognoza pentru 2011 a rămas neschimbată şi ea se află uşor într-un trend pozitiv, iar prognoza pentru 2012 este mai bună decât cea din acest an arată că reformele se îndreaptă către un drum lung de sustenabilitate. Problema cheie rămân fondurile structurale, iar atragerea lor poate conduce la un plus de creştere economică faţă de potenţialul efectiv al României, iar aceasta trebuie să fie acum prioritatea pentru autorităţile române.

Faptul că se continuă aceste reforme arată un comportament responsabil faţă de situaţia mondială, ca şi faţă de un comportament care a dus, în anii de boom economic, la apariţia dezechilibrelor care sunt acum pe cale să fie aduse la normal.

Ca să ne referim la cifre, performanţa economică a României în 2011 se traduce prin creştere economică de 1,5%, deficit bugetar de 4,4% şi o inflaţie de 3,5% plus sau minus 1%, dar nu trebuie să fie uitate lucrurile care nu se pot exprima neapărat în cifre, cum sunt stabilitatea fiscală şi atitudinea proactivă în procesul de restructurare, ceea ce va duce la o îmbunătăţire de eficienţă în cadrul companiilor statului.

Agerpres: Mai are România nevoie de prelungirea Acordului de la Viena?

Mihai Tănăsescu: Părerea mea personală este că, pentru următoarele şase luni cel puţin, acest acord ar trebui prelungit. În luna martie va avea loc o discuţie pe această temă.

Acordul ar trebui să fie menţinut, pentru că băncile care au intrat în această iniţiativă şi-au păstrat, în ultimii doi ani, expunerea pe România, ceea ce a fost un pilon de stabilitate. De aceea cred că ar trebui să fie prelungită perioada de aplicare a Acordului cu cel puţin şase luni.

Agerpres: Dacă tot vorbim de bănci, credeţi că privatizarea CEC-ului ar fi o soluţie oportună, în condiţiile în care peste trei pătrimi din capitalul bancar de pe piaţa românească este străin?

Mihai Tănăsescu: Decizia politică anunţată public este una corectă. CEC-ul, ca oricare bancă, trebuie să îşi mărească capitalul şi trebuie văzut care sunt cele mai potrivite căi pentru a deveni o bancă mai activă şi cu o cotă mai mare pe piaţă. Ca în oricare companie, privată sau de stat, o îmbunătăţire a managementului este absolut necesară. Nu consider însă că ar fi oportună o privatizare a CEC-ului în acest moment.

Agerpres: FMI a solicitat liberalizarea preţurilor la gaze naturale. Ar putea această măsură să ducă la creşterea inflaţiei în 2011?

Mihai Tănăsescu: Nu se pune problema unei liberalizări a preţului gazelor în 2011. Este un proces mai îndelungat, care necesită o analiză aprofundată, dar trebuie să remarcăm că o ajustare a preţului la nivel internaţional a fost stopată. De aceea, probabil, autorităţile vor prezenta, în lunile următoare, o strategie proprie referitoare la modul în care trebuie să fie realizată această evoluţie a preţului la gaze.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: economiei aceasta agerpres metoda mihai bugetar crestere ue arieratelor miliarde acord economica acest fmi arata acordul viena singura finanta tanasescu romania transa trebui trage romaniei decizia prelungit ultima euro cec bnr

Articole similare