Costurile daunelor unui cutremur au crescut de 8 ori faţă de 1970

Principalul motiv ce a determinat această evoluţie este reprezentat de creşterea economică: valoarea activelor este în creştere, densitatea populaţiei şi gradul de penetrare a asigurărilor s-au majorat, adesea chiar în zonele de risc, se mai spune în document.

'Cele mai multe dintre aceste tendinţe s-au manifestat şi la nivelul României, în ultimii 20 de ani. Am asistat la o creştere economică susţinută, la majorarea valorii activelor locale şi la creşterea densităţii şi concentrării populaţiei în zonele urbane. În acest context, în ceea ce priveşte potenţialele pierderi generate de catastrofe naturale - în particular de cutremure, situaţia din România este similară cu ceea ce constatăm la nivel mondial: valoarea unor asemenea potenţiale daune a crescut semnificativ. Nu la fel stau lucrurile în ceea ce priveşte alinierea la tendinţele globale - şi în special la ceea ce constatăm că se întâmplă pe pieţele dezvoltate - atunci când discutăm de gradul de penetrare a asigurărilor. În timp ce nivelul protecţiei prin asigurare este destul de ridicat în ţările vestice, România mai are un drum lung de parcurs pentru a ajunge să atingă nivelul mediu al ratelor de penetrare a asigurărilor din statele Uniunii Europene. Fără îndoială, protecţia prin asigurare a înregistrat şi în România o tendinţă de creştere pronunţată, dar numărul de proprietăţi rezidenţiale asigurate este încă foarte scăzut. Sunt convins că această situaţie se va schimba în viitor şi sperăm ca ritmul de creştere al penetrării asigurărilor să fie unul alert, cu atât mai mult cu câte este bine cunoscut faptul că România are o expunere ridicată la riscuri de catastrofe naturale, precum cutremur şi inundaţii', susţine Rangam Bir, CEO al Allianz-Ţiriac Asigurări.

Revenind la analiza globală a specialiştilor Allianz, aceasta evidenţiază faptul că, în ultimul deceniu, cutremurele care au produs cele mai mari pagube nu au fost neapărat cele mai puternice.

'De exemplu, cutremurul care a avut loc în anul 2010 în Haiti a eliberat de 500 de ori mai puţină energie comparativ cu cel care a afectat Chile în acelaşi an, însă cu toate acesta a produs mult mai multe distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti. Factorii care determină impactul au un grad ridicat de complexitate şi includ arhitectura clădirilor, materialele din care acestea sunt construite şi structura solului pe care sunt amplasate, gravitatea efectelor secundare asociate cutremurelor, precum tsunami sau incendii şi lipsa pregătirii pentru astfel de evenimente', se arată în document.