Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Inflaţia şi datoria publică frânează relansarea economică în Europa

Starea de spirit a consumatorilor europeni este dominată actualmente în special de creşterea inflaţiei şi de cotele înalte ale datoriei publice.

Aceasta este una din concluziile recentului studiu Europa Climate efectuat de GfK, care oferă în premieră o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, preţurile şi veniturile, precum şi asupra disponibilităţii de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, România şi Spania. Aceste zece ţări însumează circa 80% din populaţia totală a celor 27 state membre ale UE.

În prezent, efectele crizei financiare şi economice continuă să se manifeste în mod foarte diferit în diversele ţări ale Uniunii Europene. În timp ce Germania s-a detaşat pe deplin încă de anul trecut de evoluţia celorlalte ţări europene, alte state, mai ales Spania, Marea Britanie şi majoritatea ţărilor est-europene, resimt încă din plin urmările recesiunii, care este cea mai gravă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Inflaţia constituie tema dominantă în Europa în această perioadă. Creşterea preţurilor de consum şi costurile ridicate ale benzinei şi ţiţeiului împovărează bugetul consumatorilor europeni. Deosebit de afectată de aceste evoluţii este Marea Britanie, unde inflaţia s-a amplificat de la 3,3% în luna noiembrie a anului trecut la 4,4% în februarie 2011 – chiar dacă între timp s-a înregistrat o uşoară scădere până la cota de 4%. Banca Centrală Europeană a reacţionat recent faţă de creşterea inflaţiei, procedând pentru prima dată de la începutul crizei financiare la o majorare cu 0,25 puncte de bază a dobânzii de referinţă, care a ajuns astfel la 1,25%.

Cea de-a doua problemă majoră o constituie amploarea datoriei publice în diversele ţări. A fost necesar, pe de o parte, ca în special ţările europene mari să aloce sume importante pentru Fondul European de Stabilitate Financiară. Pe de altă parte, toate guvernele naţionale au fost nevoite să disponibilizeze masiv fonduri pentru stabilizarea, respectiv stimularea activităţii economice. Actualmente, cea mai ridicată datorie publică în interiorul UE o înregistrează Italia cu 118,9% din produsul intern brut.

Aşteptările privind starea economiei: Măsuri de austeritate controversate pentru combaterea recesiunii în Marea Britanie

Dintre ţările supuse analizei, doar germanii şi austriecii pornesc de la premisa că situaţia economică se va ameliora simţitor. În luna martie, acest indicator se cifra în Austria la 38,2 puncte, iar în Germania chiar la 49,5 puncte. După ce în intervalul iunie – noiembrie 2010 se înregistrase o creştere puternică, cu 60 de puncte, a aşteptărilor privitoare la starea economiei, începând din decembrie acestea s-au redus în Germania cu cca. 15 puncte. Valoarea indicatorului poate varia în principiu între -100 şi +100 de puncte.

În Spania, România şi Austria, indicatorul a câştigat în valoare, în timp ce în Cehia şi în Bulgaria a suferit diminuări evidente. În prezent, România pare a se stabiliza la un nivel foarte scăzut. Aici, aşteptările privind starea economică au crescut de la mijlocul anului trecut cu circa 34 de puncte ale indicatorului, situându-se în prezent la o valoare de -37.3 puncte.

Criza financiară a produs în Marea Britanie efecte considerabile asupra economiei. Consumul privat, finanţat într-o măsură considerabilă prin credite, deţine dintotdeauna o pondere foarte ridicată în produsul intern brut al acestei ţări. Din cauza crizei economice, atât consumatorii, cât şi numeroase întreprinderi s-au aflat în imposibilitatea de a-şi onora creditele, ceea ce s-a repercutat asupra ansamblului economiei: preţurile imobilelor au scăzut drastic, şomajul a crescut puternic, iar multe întreprinderi au trebuit să declare faliment. După ce la începutul anului 2009 aşteptările privind starea economiei în Marea Britanie atinseseră recordul negativ de -57,8 puncte, în cursul anului a avut loc o anumită înviorare a economiei. În februarie 2010, indicatorul a fost de 31,4 puncte, atingând valoarea cea mai ridicată de după octombrie 1997. Începând de anul trecut, guvernul britanic încearcă să recapete controlul asupra deficitului bugetar prin aplicarea unor programe severe de austeritate, în special în sectorul public. Cetăţenii se tem că prin aceste măsuri de economisire ar putea aluneca într-o nouă recesiune, încă înainte ca economia să-şi revină din criza financiară. Totodată, însă, britanicii sunt profund divizaţi în ceea ce priveşte politica cea mai adecvată pentru combaterea deficitului bugetar şi a datoriei publice. O parte din aceştia admit necesitatea promovării de către guvern a unor măsuri radicale de austeritate, pe când cealaltă parte se pronunţă mai degrabă pentru o politică de orientare keynesiană, care să stimuleze economia prin investiţii publice. Această dezbatere asupra modalităţii corecte de ieşire din recesiune se manifestă şi în aprecierile privind evoluţia economiei. În cursul anului trecut şi, din nou, în primul trimestru al anului curent, nivelul aşteptărilor privind starea economiei a scăzut în mod drastic, situându-se actualmente la -29,9 puncte.

Economia Cehiei începe să-şi revină încet din criza economică. Un aport considerabil în acest sens este datorat în special constructorului de automobile Skoda. Skoda este una dintre întreprinderile care influenţează în mod esenţial dezvoltarea economiei cehe. În primul trimestru 2011, Skoda şi-a sporit cifra de afaceri cu 21,4%. Cu toate acestea, pe ansamblu, starea de spirit în rândul consumatorilor s-a deteriorat considerabil de la începutul anului. Deocamdată, guvernul în exerciţiu vizează combaterea datoriei publice ridicate. Momentan există însă incertitudine cu privire la raporturile de forţe după alegerile parlamentare ce vor avea loc în cursul acestui an, de care va depinde capacitatea guvernului de a-şi pune în practică reformele. Această stare de nesiguranţă se repercutează şi asupra percepţiei modului în care urmează să evolueze economia cehă în lunile următoare. În plus, cetăţenii se tem că măsurile de austeritate preconizate şi majorarea impozitelor vor anula revigorarea abia conturată a economiei şi că şomajul va creşte în continuare. În consecinţă, aşteptările privind starea economiei au scăzut abrupt de la începutul anului. Dacă în ianuarie indicele prezenta încă o valoare de 9,6 puncte, în martie el s-a prăbuşit la cota de -29,6 puncte. Datorită reformelor avute în vedere, cehii îşi văd periclitată şi situaţia financiară personală.

Aşteptările privind preţurile înregistrează o creştere puternică la nivel european

În luna martie, aşteptările privind preţurile au marcat o creştere în toate ţările Uniunii Europene studiate. Singura excepţie o constituie Bulgaria. Aici, după o creştere puternică începând din luna decembrie a anului trecut, actualmente indicatorul s-a diminuat uşor, situându-se în martie la cota de 7,6 puncte. Motorul esenţial al inflaţiei îl reprezintă actualele creşteri de preţuri pentru materii prime şi energie.

O creştere deosebit de pronunţată au consemnat-o Franţa, Italia şi România. În Franţa, aşteptările consumatorilor privind preţurile s-au amplificat în martie cu 12,4 puncte, situându-se acum 46,9 puncte. Aceasta este valoarea cea mai ridicată din ultimii aproximativ 20 de ani. Indicatorul marchează o creştere dramatică începând din august 2009, când se cifra la -32,3 puncte. De la declanşarea crizei economice şi financiare, consumatorii francezi se tem de o diminuare masivă a puterii lor de cumpărare.

În Italia, indicele se situează în prezent la -11,1 puncte, după -22 de puncte în februarie. Ca şi francezii, italienii se aşteptă încă de la mijlocul anului 2009 la creşteri ale preţurilor. În iulie 2009, indicele prezenta o valoare de -60,8 puncte. Cu toate că aşteptările privind preţurile se menţin în continuare la o valoare relativ scăzută, italienii au devenit în timpul crizei financiare şi economice mult mai sensibili în ceea ce priveşte preţurile. Dacă în decembrie 2010 doar circa o treime dintre consumatori manifestau îngrijorare din cauza inflaţiei, trei luni mai târziu ponderea acestora a crescut la 58%. Şi aceasta în condiţiile în care, comparativ cu alte ţări, inflaţia din Italia, situată în prezent la 2%, este relativ moderată.

În România, indicatorul se situează în prezent la 19,7 puncte. La mijlocul anului 2010, românii au avut de suportat o majorare cu 5 puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată. Urmare a controverselor pe această temă, aşteptările privind preţurile au crescut la 14 puncte în august. În perioada următoare, însă, indicatorul s-a calmat, iar până în ianuarie a scăzut la cota de -15,3 puncte. În prezent, românii anticipează noi majorări de impozite şi de taxe, astfel încât aşteptările privind preţurile au crescut în martie cu 29,7 puncte. Guvernul român este supus în continuare unei puternice presiuni internaţionale pentru reducerea deficitului bugetar, având în vedere ajutoarele financiare ce i-au fost acordate de către Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Uniunea Europeană. La aceasta se adaugă inflaţia, care actualmente se situează la nivelul de 6%.

Aşteptările privind veniturile: Franţa îngrijorată în privinţa puterii de cumpărare

Teamă de inflaţie tot mai pronunţată a consumatorilor europeni se răsfrânge şi asupra aşteptărilor lor privind veniturile. În prezent, indicatorul este în scădere pe un front larg. Excepţie în acest sens face doar România, cu o creştere nesemnificativă, după ce în iunie 2010 indicatorul marcase aici un record negativ de -72,7 puncte. Pentru a păstra controlul asupra finanţelor publice, guvernul român a impus anul trecut un pachet de măsuri severe de austeritate, incluzând reduceri în domeniul prestaţiilor sociale şi majorări ale impozitelor şi taxelor. De asemenea, au fost reduse cu 25 la sută retribuţiile salariaţilor bugetari. Drept urmare s-a produs o scădere abruptă a aşteptărilor cetăţenilor în ceea ce priveşte veniturile. Ulterior, începând de la mijlocul anului, speranţa prudentă că recesiunea se va încheia în curând a determinat o creştere continuă a indicatorului. În prezent, acesta se stabilizează la un nivel foarte scăzut, respectiv -31,3 puncte. În februarie a fost acordată bugetarilor o creştere salarială de 15%, care a compensat cel puţin în parte reducerile din anul precedent. Experţii prevăd pentru cele nouă luni rămase din acest an un uşor reviriment economic.

În Germania, aşteptările privind veniturile se stabilizează la un nivel foarte ridicat. Actualmente, ele ating cota de 40,5 puncte. Germania a depăşit criza economică într-un mod uimitor de pozitiv. Chiar şi în timpul recesiunii, datorită măsurilor de extindere a aplicării programului scurt de lucru şi în urma programelor guvernamentale de stimulare a conjuncturii, întreprinderile au fost nevoite să recurgă doar nesemnificativ la concedieri. Astfel, ele au fost în măsură să reacţioneze prompt când cererea pe plan mondial s-a înviorat, în cursul anului trecut. Datorită excelentelor condiţii-cadru create în plan economic, reducerii continue a şomajului, creşterii puternice a produsului intern brut şi amplificării cererii în sectorul consumului privat, germanii prognozează şi în acest an creşteri semnificative ale salariilor, situaţie deja realizată în parte.

Cu cele -39,2 puncte ale sale, Franţa înregistrează cea mai slabă valoare în rândul ţărilor UE studiate. Din ianuarie 2010, valoarea indicatorului a scăzut cu circa 30,6 puncte. Pe de o parte, Franţa a depăşit criza economică cu mai puţine sechele decât unele dintre celelalte ţări europene. Pe de altă parte, însă, faptul se datorează parţial volumului enorm al programelor guvernamentale de stimulare a conjuncturii. Acestea au avut drept consecinţă creşterea noii îndatorări publice pe anul 2010 la 7,8% din produsul intern brut (PIB), faţă de 3%, cât este permis conform criteriilor de stabilitate pentru zona euro. Datoria publică se ridică între timp la 84% din PIB, după ce în 2008 fusese de 68%. Pentru anul curent, guvernul francez şi-a stabilit ca sarcină principală diminuarea noii îndatorări publice. Ca atare, consumatorii anticipează noi majorări de impozite şi de taxe, care ar urma să se repercuteze nemijlocit asupra venitului lor disponibil şi, în consecinţă, asupra nivelului lor de trai. Pe lângă majorările de impozite şi de taxe, preocupările de asanare a finanţelor publice vizează şi unele privilegii. Astfel, în ciuda protestelor vehemente ale populaţiei, guvernul a majorat încă de anul trecut vârsta de pensionare de la 60 la 62 de ani. Spre comparaţie: în Germania, limita de vârstă este deja de 67 de ani. Este de prevăzut că pe termen mediu şi lung va fi reconsiderată şi durata săptămânii de lucru, care conform legii este de 35 de ore.

Disponibilitatea de a cumpăra: Spaniolii sunt strânşi la pungă

Corespunzător aşteptărilor reduse privind veniturile, pe ansamblul Europei are loc şi o diminuare a disponibilităţii de a cumpăra. În prezent, acest indicator nu înregistrează creşteri decât în Cehia, în Austria şi în Italia. După prăbuşirea suferită în anul precedent, România a înregistrat o uşoară revigorare, iar în prezent se stabilizează – chiar dacă la un nivel foarte scăzut. În luna martie, indicatorul se cifrează la -35,1 puncte. Valorile de departe cele mai ridicate le prezintă Austria cu 30,9 puncte şi Germania cu 34,3 puncte.

Contrar celorlalte evoluţii din Cehia, disponibilitatea de a cumpăra creşte în luna martie cu 7,8 puncte, ajungând la cota de -2,9 puncte. La nivelul consumatorilor cehi, criza economică s-a instalat cu întârziere, abia la sfârşitul anului 2009, atunci însă a fost puternic resimţită. În consecinţă, cehii şi-au modificat în mod fundamental comportamentul de cumpărători – trecând de la un consum dictat mai degrabă de spontaneitate şi de necesităţile curente la cumpărături atent cumpănite. Calitatea a câştigat net în importanţă faţă de cantitate. Începând de la sfârşitul anului trecut, reţinerea de la cumpărături pare însă să se atenueze. Din noiembrie, disponibilitatea de a cumpăra a crescut cu mai bine de 17 puncte.

Economia poloneză este antrenată puternic de cererea de pe piaţa internă. Drept urmare, ea nu a fost afectată de criza economica atât de puternic ca alte ţări europene, ale căror economii erau mai puternic dependente de evoluţia exporturilor. Astfel, Polonia s-a redresat în mod sesizabil de pe urma recesiunii economice încă de la sfârşitul anului 2009. Faptul este foarte clar evidenţiat prin evoluţia disponibilităţii de a cumpăra. Începând cu sfârşitul anului 2008, indicatorul a scăzut de la 23,1 puncte în noiembrie la -26,7 în aprilie 2009. De atunci însă, disponibilitatea de a cumpăra s-a amplificat din nou, în mod continuu, atingând în februarie maximul de până în prezent, respectiv 25,5 puncte. Ulterior, indicatorul a înregistrat din nou pierderi, ajungând actualmente la cota de 16 puncte. Datele economice ale ţării se prezintă însă bine. Se estimează că deficitul bugetar se va reduce în acest an de la 7,9% la 5,8%, iar în anul viitor la circa 4%. Experţii prevăd pentru anul curent o creştere economică de 4,1%. Este de presupus, de aceea, că reculul disponibilităţii de a cumpăra va fi doar de scurtă durată.

În Spania, economia este deosebit de afectată de urmările crizei financiare şi de spargerea balonului de săpun al speculaţiilor imobiliare. Preocuparea centrală a guvernului vizează în prezent menţinerea controlului asupra finanţelor publice. În acest scop s-a recurs la reducerea drastică a cheltuielilor publice şi la diminuarea salariilor şi a pensiilor funcţionarilor publici, precum şi a prestaţiilor sociale. În paralel s-a procedat, de exemplu, la majorarea cu 2% a taxei pe valoare adăugată. La acestea se adaugă o rată ridicată a şomajului, fără perspectiva unei reduceri consistente în cursul acestui an. Spaniolii nu ştiu ce le rezervă lunile imediat următoare. În consecinţă, ei încearcă să-şi menţină pe cât posibil rezervele, efectuând numai cumpărăturile strict necesare. Cota de economisire este în mod corespunzător ridicată, atingând actualmente o pondere de 16%. Cu toate acestea, disponibilitatea de a cumpăra a marcat în lunile trecute o anumită redresare la nivel scăzut. Din decembrie 2010 până în februarie 2011, indicatorul a crescut de la -11,2 puncte la 37,5 puncte. Pe de altă parte, permanenta dezbatere asupra eventualei necesităţi ca Spania să apeleze la ajutorul financiar de sub egida umbrelei financiare a UE continuă să-i dezorienteze pe consumatori. Drept urmare, indicatorul a marcat în luna martie o nouă scădere la -10,7 puncte.

***

Rezultatele prezentate constituie un extras din extensia internaţională a studiului „GfK Climat de consum MAXX' şi se bazează pe sondajele efectuate lunar din însărcinarea Comisiei Europene în rândul consumatorilor din toate statele membre ale Uniunii Europene. Distribuţia lunară a interviurilor pe ţările studiate este următoarea:

• Germania 2.000
• Franţa 3.300
• Italia 2.000
• Spania 2.000
• Marea Britanie 2.000
• Austria 1.500
• Polonia 1.000
• Republica Cehă 1.000
• România 1.000
• Bulgaria 1.000

Sursa: http://www.gfk-ro.com

Tags: puncte acest austeritate crestere economiei incepand acestea ridicata anului trecut astfel parte valoarea asteptarile indicatorul economia guvernul consecinta disponibilitatea cumpara cursul puternic nivel valoare scazut crescut criza europene foarte asupra aceasta asteptarilor privind veniturile preturile publice actualmente economica publica europa starea consumatorilor inflatia austria prezent circa crizei financiare economice franta spania italia germania romania marea britanie ue euro

Articole similare