Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

Financial Times : Europa de Est amana adoptarea euro

Dacă îl întrebi pe Traian Băsescu, preşedintele României, când intenţionează ţara să adopte euro, răspunsul său este ferm: data ţintă încă este 2015, se arată într-un articol apărut în publicaţia britanică Financial Times (FT).

Dacă însă cauţi mai amănunţit, această ţintă pare să funcţioneze în principal ca o cămaşă de forţă fiscală, utilă în cazul în care coaliţia aflată la guvernare în România, care se confruntă anul viitor cu alegeri, este tentată să arunce cu banii, se arată în articolul apărut în Financial Times.

Chiar dacă România poate îndeplini criteriile fiscale pentru a deveni membru al zonei euro la jumătatea acestui deceniu, ţara va analiza cu seriozitate dacă este adecvată această aderare, a explicat domnul Băsescu.

'Este relativ uşor să ajungem la îndeplinirea obiectivelor privind deficitul bugetar şi inflaţie. Dar la acel moment trebuie să observăm cât de competitivă este economia noastră', a afirmat şeful statului român.

Dincolo de România, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est resping cu discreţie data lor probabilă de intrare în zona euro.

Polonia, care a abandonat obiectivul anterior 2012, a amânat estimările de la mijlocul acestui deceniu spre sfârşitul deceniului. Ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, a declarat, luna trecută, că Polonia ar putea să nu se alăture zonei euro înainte de 2019.

Şi premierul Ungariei, Viktor Orban, afirmă că este 'de neconceput' aderarea la euro înainte de 2020.

Republica Cehia şi-a sporit îngâmfarea privind avertismentul său de lungă durată în privinţa euro.

'Când încă nu există o piaţă unificată europeană în proporţie de 100% ... când statele mai slabe din zona euro trebuie să le subvenţioneze pe cele mai bogate şi când nu este clar care va fi soarta euro, cu siguranţă nu este momentul adecvat să ne alăturăm', a declarat pentru FT premierul ceh Petr Necas.

Chiar şi cele mai entuziaste state în privinţa adoptării euro - Lituania şi Letonia - par mult mai precaute în privinţa datei la care vor fi pregătite să adere. Rezultatul este că noul val de state care să adere la euro, estimat anterior până la mijlocul acestui deceniu, ar putea fi amânat cu câţiva ani. Dar nici un stat nu anunţă că nu ar intra deloc în zona euro, chiar dacă preşedintele ceh Vaclav Klaus a sugerat, în toamna lui 2010, că Executivul ar trebui să negocieze opţiunea de a nu adera.

Toate cele 12 ţări care s-au alăturat Uniunii Europene din 2004 sunt obligate de lege să adere, deşi ele trebuie mai întâi să îndeplinească criteriile de aderare, astfel încât este flexibil termenul de aderare.Trei state - Slovacia, Slovenia şi, din ianuarie 2011, Estonia - sunt deja în zona euro. Dar extinderea în ultimul an a crizei datoriilor în zona euro, de la Grecia la Irlanda şi Portugalia, a scos în evidenţă capcanele statutului de membru al zonei euro şi necesitatea unor reforme substanţiale ale guvernanţei UE. Ţările din Europa de Est au văzut de asemenea exemplele statelor care au rămas în afara zonei euro. Cele două care au păstrat controlul asupra cursului de schimb - Polonia şi Cehia - au fost printre cele mai puţin afectate de criza financiară mondială şi s-au redresat printre primele. Polonia şi-a menţinut competitivitatea în 2008-2009, deoarece zlotul s-a depreciat cu 20%. În schimb, Letonia, unde rata de schimb a monedei naţionale este legată de euro, s-a confruntat cu o 'devalorizare internă' dureroasă, salariile şi preţurile au scăzut, aşa cum trebuie să se întâmple acum în Grecia şi Irlanda. Marek Belka, guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, a declarat, luna trecută, că experienţele statelor mai slabe din zona euro şi a ţărilor care şi-au legat monedele de euro au determinat Varşovia să regândească meritele aderării la euro. Intrările masive de capital decuplate de cursul de schimb fix nu au produs mai multă competitivitate şi modernizarea economiilor, aşa cum se spera, dar a avut ca efect în majoritatea cazurilor bule în sectorul construcţiilor.

Chiar şi ţările cu politici fiscale 'sofisticate', cum ar fi statele baltice, cu o datorie scăzută, nu au reuşit să prevină efectele intrărilor excesive. Guvernatorul Băncii Centrale a Cehiei, Mojmir Hampl, a afirmat, la o dezbatere organizată de Erste Bank, că în multe cazuri statutul de membru al zonei euro nu a stimulat reformele, dar a făcut posibil 'să te împrumuţi ca un german chibzuit şi să cheltuieşti ca un grec risipitor'.

'Nimeni nu ştie cum va arăta zona euro în viitor. Este dificil să stabileşti data nunţii, dacă nu ştii cum ar putea arăta mireasa', a subliniat Hampl.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: euro zonei europa financial times ue

Articole similare