Maria Grapini: Plecarea investitorilor este inca un fenomen
Agentia Nationala de Presa - Agerpres - 12 Iulie 2011
Foarte multe branduri româneşti se numără printre primele o sută de branduri internaţionale, dar promovarea acestora nu este susţinută, mărcile româneşti care au reuşit să se impună prin calitate fiind eclipsate de tonele de produse ieftine, dar de calitate inferioară acestora, care provin din import.
Mai multe amănunte despre problema brandurilor româneşti, dar şi despre trendul investiţiilor industriaşilor români şi străini, precum şi despre relaţia comercială cu Rusia au fost făcute relatate de preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară, a Filialei Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din judeţul Timiş, Maria Grapini, membru în Consiliul Naţional al Exportatorilor.
Agerpres: Cum poate fi apreciat trendul investiţiilor străine în România?
Maria Grapini: Din păcate, în 2009 faţă de 2008 s-a înregistrat o scădere dramatică a investiţiilor străine. În anul 2010 scăderea nu a mai fost în acelaşi ritm, dar investiţiile nu au mai fost în ritmul anilor precedenţi şi, din păcate, investitorii din judeţele care sunt vecine cu anumite ţări (Bulgaria, spre exemplu) au plecat. Am văzut ultima statistică, în ultimele luni au plecat, din nou, capacităţi serioase din sud în Bulgaria.
Lucrul acesta nu-l putem condamna, pentru că investitorul este definit că se duce acolo unde are costuri de operare mai bune, unde sunt oportunităţi, reglementări transparente, unde consideră că nu este corupţia aşa de mare, şi cred că poziţia ambasadorului SUA spune totul - în momentul în care ambasadorul celei mai mari ţări din lume spune că unor investitori americani li s-au cerut comisioane şi că există corupţie, nu cred că vreun guvernant mai poate nega sau că ar mai putea aduce vreun argument.
Agerpres: Putem considera că plecarea investitorilor străini sau lipsa de atractivitate a pieţei româneşti pentru mediul de afaceri străin reprezintă, încă, un fenomen? Dacă da, de ce?
Maria Grapini: Plecarea investitorilor este, încă, un fenomen şi datorită faptului că, iată, suntem la jumătatea anului 2011 şi nu s-a întâmplat nimic bun din ceea ce promitea premierul Emil Boc. Prima dată, a spus că din 2010, apoi că din 2011, se va reveni cu procentul de 3% de majorare a CAS, nu că-l reduce, ci că se revine la procentul pe care-l aveam până în 2008.
Tot pentru investitori, vestitele Ordonanţe de reeşalonare a datoriilor, în situaţia în care firmele, până în 2008 aveau o situaţie bună şi s-a deteriorat datorită crizei. Nu s-a realizat acest lucru - aveau posibilitatea să reeşaloneze datoriile statului, astfel încât să poată avea lichidităţi pentru a-şi putea continua activitatea. Ei bine, s-a scos o aberaţie de Ordonanţă în care se spune: da, se pot reeşalona datoriile, dacă ai colateral un cash. Or, este firesc că dacă ai avea colateral cash, nu ai mai cere reeşalonare, pentru că ţi-ai achita datoriile.
S-a tot bătut moneda că vor fi ajutaţi şomerii şi IMM-urile. Nu s-a întâmplat nimic, pentru că vestita reglementare prin care se spune că pentru şomerii reîncadraţi, companiile primesc anumite facilităţi, nu funcţionează. Să vedem ce va face ministrul Lăzăroiu (n.r ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu).
Aşadar, investitorii sunt obligaţi să-şi facă nişte calcule şi rămân sau nu în România, în funcţie de rezultatul calculului.
Agerpres: Sunteţi om de afaceri şi vă confruntaţi cu aceleaşi probleme ca orice investitor. V-aţi gândit să vă mutaţi afacerile în străinătate pentru a obţine un profit mai bun?
Maria Grapini: Românii pleacă mai greu. Şi eu am un studiu făcut de mutare a ţesătoriei în Macedonia şi stau cu el pe masă, pentru că toate costurile de acolo sunt mai mici decât în Timişoara. Nu am plecat pentru faptul că acei o sută de oameni care lucrează în ţesătorie - în afară de cei 300 din confecţii - pe care i-aş disponibiliza, nu şi-ar găsi un alt loc de muncă. Pentru că o viaţă întreagă au lucrat, este o muncă specifică extrem de specială; oamenii aceştia au fost la greu cu mine peste 20 de ani, cum să-i las? Dar, ceilalţi oameni de afaceri nu iau în calcul acest aspect şi nici nu trebuie să pună în afaceri sentimentele, pentru că pot fi distrugătoare.
Agerpres: Aţi văzut rezultatele de la Bacalaureat. Sunteţi un industriaş care şi-a recrutat forţa de muncă şi din rândul tinerilor. Cum afectează rezultatele bacului economia?
Maria Grapini: Desigur, rezultatele de la Bacalaureat afectează mult economia. În primul rând, pentru că absolvenţii liceelor de specialitate erau aşteptaţi de industriaşii din acel domeniu, pentru că nu toată lumea mergea la facultate şi ar fi fost angajaţi pe branşa respectivă, pentru că, încă, noi mai avem în ţară licee de specialitate.
Există o penurie de personal calificat în anumite meserii, iar aceşti tineri erau primii care au fi putut să intre după liceu la cursurile pe fonduri europene de calificare şi specializare pe meseria respectivă. Lipsa acestor absolvenţi, sigur că va duce, mai departe, la o penurie de personal calificat în industrie.
Există un deficit de forţă de muncă şi în ceea ce priveşte absolvenţii de studii superioare, la care se adaugă cei circa 100.000 de absolvenţi de liceu care puteau completa locurile în anumite meserii şi profesii. Este clar că, în fond, calitatea educaţiei, dar şi pregătirea specifică pe profesii are directă legătură cu economia, cu performanţa economică, cu productivitatea, calitatea, cu competitivitatea economiei româneşti.
Agerpres: Care este cel mai profitabil sector al industriei în România de azi?
Maria Grapini: În momentul de faţă, cea mai profitabilă ramură a industriei este cea a construcţiilor de maşini, pentru că se bazează foarte mult pe export şi, să nu uităm că grupul Renault a avut o facilitate pe zece ani de scutire de impozit, ca cel mai mare investitor.
Mi-e greu să menţionez ce sectoare de servicii din economie ar mai fi rentabile, acum, când comerţul este la pământ; este o criză a consumului şi, ca atare, comerţul este la pământ, agricultura, ştim bine că are destule probleme, turismul este deplorabil. Am văzut, zilele trecute, zona Mării Negre şi am văzut hoteluri abandonate, localurile care s-au deschis - goale şi, evident, ameninţate de faliment, neavând clienţi.
Agerpres: Brandurile româneşti sunt date uitării sau nu reuşesc să iasă în evidenţă într-o piaţă inundată de atâta marfă? Românii îşi mai caută mărcile?
Maria Grapini: Între 6-10 octombrie vreau să fac la Timişoara primul Salon al Brandurilor Româneşti şi sper să reuşească; mi-au cerut-o peste o sută de producători.
Vrem să facem acest eveniment al brandurilor româneşti în oraşele mai mari şi să reuşim să multiplicăm ceea ce avem acum la Târgu Mureş - comercializarea pe multibrabnd, punerea la un loc a mai multor branduri româneşti şi oferirea acestora către consumatori.
Am constatat o întoarcere a consumatorilor români spre brandurile româneşti. Din păcate, nu le pot identifica în piaţă, deoarece sunt acoperite de toată marfa aceasta absolut la grămadă, la tonă, lipsită de calitate şi chiar de siguranţă, dar care se vinde pe 1 leu, pentru că-şi permit făcânt evaziune declarând o cantitate mai mică şi aducând de zece ori mai mult. Includ aici produse de la vestimentaţie până la produse agloalimentare. Ştim trucurile.
Eu sunt într-o comisie naţională de evaluare a bradurilor, în general, nu doar a celor româneşti, şi mă bucur că între primele 1.000 de branduri internaţionale evaluate se regăsesc şi foarte multe branduri româneşti, chiar şi în prima sută.
Agerpres: Vorbim şi despre branduri noi sau doar despre cele tradiţionale? Cum sunt promovate?
Martia Grapini: Există şi branduri noi, dar şi cele tradiţionale (de bere, de exemplu, inclusiv cea din Timişoara) sau cele de maşini, dar avem şi branduri noi - în domeniul îmbrăcămintei, în cel agroalimentar - şi mă bucur foarte mult că avem branduri noi care nu au avut o istorie în spate, dar care au reuşit să spargă această structură foarte grea şi să iasă la suprafaţă. Dar, cred că se face tot ceea ce ar trebui pentru a sprijini brandurile româneşti. Din punct de vedere al promovării lor şi al susţinerii lor, pentru că promovarea şi marchetarea unui brand costă foarte mult.
Agerpres: Promovarea brandurilor româneşti nu se face din neştiinţă sau din nepăsare?
Maria Grapini: Nesusţinerea, din punct de vedere al sistemului macroeconomic, se face din interes pentru alte lucruri, comisioanele acelea grase la importuri, de aceea nu există interes de susţinere a brandurilor româneşti. Din punct de vedere strict al proprietarului de brand, există o mare greutate din punct de vedere financiar, pentru că, aşa cum spuneam, o promovare de brand individual pe piaţa externă, dar mai ales pe cea internă, costă foarte mult. Şi atunci, ne-am gândit asociativ şi am propus - şi mă bucur că şi cei din domeniul vinului se bucură de promovarea brandului, ca să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat cu Murfatlarul, care a fost, pur şi simplu, 'furat' de chinezi De aceea, încercăm acum, asociativ, să promovăm brandurile româneşti.
Agerpres: Relaţia economică cu Rusia o vedeţi ca pe o şansă sau vorbim degeaba despre revigorarea comerţului cu marele vecin de la Răsărit?
Maria Grapini: Relaţia cu Rusia este extrem de complicată, pentru că, din păcate, de 21 de ani am făcut politici diplomatice greşite. Eu, ca membru al Consiliului de Export am fost delegată din partea mediului privat ca, în parteneriat cu ministrul de Externe să deschidem un centru de promovare a produselor româneşti la Moscova. Regret să spun că de cinci ani mă chinui să lupt cu Ministerul de Externe şi, deşi este aprobarea Consiliului de Export - organism înfiinţat legal prin Hotărâre de Guvern - suntem duşi cu preşul şi nu se face nimic.
Am sperat ca miercuri (7 iulie, n.r.) să am o întâlnire la nivelul Ministerului de Externe, dar nu s-a întâmplat. Hotărârea Consiliului de Export a fost să promovăm produsele româneşti pe alte cinci pieţe decât pe cele ale UE, între care şi Rusia, şi China. Este absolut aberant să stăm de un an de zile fără ambasador în China. Nu există nicio justificare că nu au reuşit să pună un ambasador, de un an de zile, pe cea mai mare piaţă economică din lume.
Nu există nicio justificare că noi avem o Ambasadă la Moscova, cu un spaţiu excedentar şi cu un bloc întreg, de pe timpul CAER şi care ar putea fi pus la dispoziţie ca centru de promovare a produselor româneşti şi se paragineşte, fără a se lua o decizie. Din punctul meu de vedere, este o neglijenţă şi o lipsă de interes din partea diplomatică a României.
Până la urmă, nu mai putem recupera cei 21 de ani, deoarece o piaţă se ocupă dacă nu mergi, dar există posibilitatea şi mai avem şanse să intrăm, pentru că am constata la toate întâlnirile pe care le-am avut în Rusia, o nostalgie a consumatorilor ruşi pentru produsele româneşti - mobilă, încălţăminte, îmbrăcăminte, pielărie. Noi eram în fostul CAER cei mai mari exportatori. Avem şansa de a mai intra pe piaţa respectivă, dar, în acelaşi timp, avem nevoie de infrastructură pentru a intra, deoarece toţi cei care au intrat şi-au deschis acolo o bancă, pentru ca investitorii străini (germani, italieni etc.) să poată opera şi pentru siguranţa tranzacţiilor şi şi-au deschis centre de promovare şi depozite pentru că fiecare întreprinzător în parte, sau IMM, nu va putea să susţină costurile de intrare pe piaţă.
Sursa: http://www.agerpres.ro
Tags: romanesti
rusia
maria
agerpres
exista
vedere
piata
brandurilor
branduri
plecarea
grapini
investitorilor
fenomen
foarte
ue
cas
imm
Articole similare
facebook
twitter
linkedin
youtube
rss
newsletter