Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

BNR: Consolidarea fiscala, element-cheie al programelor de reforma

Consolidarea fiscală rămâne un element-cheie al programelor de reformă şi unul dintre criteriile principale în formarea percepţiei investitorilor cu privire la evoluţia riscului de ţară, arată Raportul privind stabilitatea financiară, publicat, luni, de Banca Naţională.

Deficitul fiscal s-a restrâns la 6,5 la sută din PIB, în anul 2010, (metodologie naţională, respectiv 6,4 la sută din PIB, metodologie SEC95). În primul semestru al anului 2011, deficitul fiscal a fost de 2,1 la sută din PIB (sub limita stabilită în acordul de finanţare), ţinta pentru întregul an 2011 fiind de 4,4 la sută din PIB (conform metodologiei naţionale, respectiv sub 5 la sută din PIB în termeni SEC95), arată documentul.

Deficitul fiscal structural s-a redus de la 8,3 la sută la 5,2 la sută (în anul 2009 faţă de anul 2010, conform Comisiei Europene), iar prognoza este de continuare a evoluţiilor favorabile (3,3 la sută, respectiv 2,8 la sută pentru anii 2011 şi 2012). Datoria publică s-a majorat în 2010 la 30,8 la sută din PIB, nivel care rămâne printre cele mai reduse din UE. Datoria publică se estimează că va rămâne în anul 2011 sub 40 la sută din PIB, iar serviciul datoriei guvernamentale va creşte la 11,2 la sută din PIB (conform MFP), potrivit Raportului.

Continuarea reformelor structurale şi de consolidare fiscală, inclusiv în direcţia îmbunătăţirii disciplinei de plată în economie prin diminuarea arieratelor şi ameliorarea situaţiei financiare a firmelor de stat cu probleme, rămâne punctul central al reformelor economice în anul 2011. Există însă unele provocări care pot îngreuna acest proces. În primul rând, există riscul ca, în special în anul 2012, având în vedere debutul ciclului electoral, implementarea acestor reforme să se realizeze cu o anumită întârziere, avertizează BNR.

În al doilea rând, structura finanţării datoriei publice prezintă unele vulnerabilităţi: datoria guvernamentală pe termen scurt are o pondere ridicată (11 la sută din PIB în anul 2010, printre cele mai mari niveluri din UE, cu 0,9 puncte procentuale superioară cifrei din anul 2009), iar contribuţia nerezidenţilor la finanţarea datoriei este în creştere, ea rămânând însă semnificativ mai mică decât ponderea deţinerilor de către nerezidenţi în datoriile publice ale Poloniei, Ungariei sau Republicii Cehe. Ponderea finanţării datoriei publice de pe pieţe externe s-a majorat la circa 40 la sută în anul 2010 (faţă de 35 la sută în anul 2009). Tendinţa se observă şi pe piaţa internă a titlurilor de stat, ponderea deţinerilor nerezidenţilor crescând la 18 la sută în iunie 2011, faţă de aproximativ 7 la sută în decembrie 2009. Băncile autohtone contribuie cu circa o treime la finanţarea datoriei publice (mai 2011), nivel comparabil cu cel din perioada 2009-2010, dar dublu faţă de anul 2008.

În al treilea rând, trebuie evitat riscul evicţiunii pe termen mediu a sectorului privat de la creditare, pe fondul unor nevoi de finanţare importante ale autorităţilor. Acest risc este relativ redus pe termen scurt. Poziţia de debitor net a sectorului public faţă de sectorul bancar s-a deteriorat în ultimii ani (ajungând la peste 60 miliarde lei în iunie 2011), dar dinamica a cunoscut o încetinire începând cu a doua jumătate a anului 2010, concomitent cu creşterea cererii de credite din partea sectorului privat.

În al patrulea rând, disciplina financiară mai laxă a autorităţilor locale constituie o altă provocare la adresa continuării reformelor structurale şi de consolidare fiscală, cu consecinţe negative asupra economiei şi a sectorului bancar. Autorităţile locale generează peste 87 la sută din restanţele de peste 90 de zile ale sectorului public către companiile nefinanciare. Băncile au creditat autorităţile locale cu aproape 6,4 miliarde lei (circa 3 la sută din stocul de credite în iunie 2011), iar o parte dintre aceste autorităţi locale s-ar putea situa, după recentele modificări legislative, în categoria entităţilor în criză financiară sau insolvente. Riscul direct generat de autorităţile locale faţă de bănci rămâne redus (rata creditelor neperformante86 era de 0,3 la sută în iunie 2011, iar valoarea creditelor restructurate se situa la un nivel scăzut - sub 10 milioane lei în septembrie 2010).

Ponderea în PIB a deficitului, respectiv a datoriei publice locale, se menţine la niveluri relativ modeste, similar altor ţări din regiune, (pentru România, cei doi indicatori s-au situat la 0,1 la sută, respectiv la 2,3 la sută, în decembrie 2010; în primul semestru din 2011, s-a înregistrat un excedent al bugetelor locale de 0,3 la sută din PIB). Autorităţile locale române s-au finanţat în special pe termen scurt şi mediu, datoria publică locală cu scadenţă între 1-5 ani triplându-se în anul 2010 (până la 7,5 miliarde lei, ponderea corespunzătoare acestei maturităţi urcând la 65 la sută, de la circa 30 la sută în anul 2009), potrivit Raportului elaborat de BNR.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: publice ponderea sectorului locale bnr datoriei fiscala ramane respectiv ue mfp

Articole similare