Stiri	Stiri afaceri	Stiri companii	Evenimente de afaceri

CCIB premiaza managementul performant la cea de a XVIII-a editie a Topului firmelor bucurestene

Un management performant poate fi chiar mai important decât capitalul pentru supravieţuirea unei firme, mai ales în vreme de criză, afirmă prof. dr. ing Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), într-un interviu pentru Agerpres, în care acesta vorbeşte despre Topul firmelor bucureştene aflat la ediţia a XVIII-a, dar şi despre potenţialul industrial al Capitalei.

AGERPRES: Anul 2010 a fost marcat, la nivel mondial, de criza economică care a afectat tot mai multe companii, cele autohtone nefăcând excepţie. De ce aţi ales pentru cea de a XVIII-a ediţie a Topului firmelor bucureştene deviza 'CCIB premiază managementul performant'?

Sorin Dimitriu: Pentru că managementul performant poate fi chiar mai important decât capitalul pentru supravieţuirea unei firme, mai ales în vreme de criză. Firmele româneşti nu au beneficiat de pachete de susţinere guvernamentală atât de generoase, cum au fost cele acordate în cazul anumitor firme americane şi din zona euro, creditul pe piaţa românească a fost greu accesibil în 2010, an la care se referă cea de-a XVIII ediţie a Topului firmelor bucureştene, fiscalitatea pe muncă este una dintre cele mai mari din Europa, deci calitatea care a putut asigura nu numai supravieţuirea, dar chiar şi succesul unei companii româneşti anul trecut a fost, în opinia CCIB, managementul performant.

AGERPRES: În aceste condiţii dificile pentru dezvoltarea mediului de afaceri, cum s-a implicat Camera bucureşteană pentru a-şi sprijini membrii?

Sorin Dimitriu: În sprijinul membrilor săi şi al întregii comunităţi de afaceri, CCIB a întins o mână oamenilor de afaceri pentru a le facilita utilizarea fondurilor europene. Astfel, în cadrul proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, derulate în calitate de solicitant sau partener, CCIB organizează gratuit, pentru 600 de persoane, în cadrul proiectului 'O calificare în turism - o şansă pentru o slujbă mai bună', cursuri extrem de variate, pentru calificare în meseriile de ospătar, bucătar, administrator pensiune turistică.

De asemenea, CCIB organizează, în cadrul proiectului ComHighTech, cursuri specializate autorizate în domeniul automaticii şi managementului cunoştinţelor pentru 2.000 de persoane, dintre care 200 de întreprinzători şi manageri şi 1.800 de angajaţi, precum şi cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, cu accent pe managementul afacerilor, pentru 360 de persoane din mediul rural, ocupate în agricultura de subzistenţă. Pentru persoane în căutarea unui loc de muncă şi şomeri se realizează cursuri în cadrul proiectului 'Creează-ţi propriul loc de muncă'. Mai există cursuri de calificare şi recalificare în meseria de electrician constructor, în cadrul proiectului ELECTRICFORM, cursuri de calificare pentru 450 de persoane în meseriile carmangier, măcelar, tranşator carne etc în cadrul proiectului 'Calificarea şi orientarea profesională a angajaţilor din industria cărnii'; cursuri de calificare în meseriile brutar, brutar-patiser, comerciant-vânzător mărfuri alimentare, lucrător în morărit şi panificaţie pentru 300 persoane în cadrul proiectului 'Calificarea şi orientarea profesională a angajaţilor din industria panificaţiei', ceea ce contribuie la realizarea unei forţe de muncă bine calificate exact în domeniile prioritare din economia bucureşteană.

AGERPRES: Cum v-aţi implicat în procesul de diversificare a pieţelor de desfacere?

Sorin Dimitriu: Oportunităţile create de CCIB pentru diversificarea pieţelor de desfacere, în special în ţări din afara UE, constituie contribuţii pentru sprijinul oamenilor de afaceri. Pentru a consolida încrederea în mediul de afaceri românesc, dar şi pentru a promova produsele şi serviciile româneşti în străinătate, pentru a sprijini firmele româneşti, îndeosebi IMM-uri care doresc să-şi extindă activitatea şi pentru a-i ajuta pe potenţialii investitori să 'descopere' România, CCIB a deschis sau are în vedere deschiderea unor reprezentanţe în străinătate, dublate de expoziţii permanente pe pieţe cu potenţial - Sharjah (Emiratele Arabe Unite), Tirana (Albania) şi Beijing (Republica Populară Chineză). Derulăm, de asemenea, un program de acţiuni ce vizează apropierea cercetării de mediul economic. Unul dintre cele mai importante evenimente din acest program a fost conferinţa de promovare a unui parteneriat internaţional în domeniul aeronautic, pentru realizarea unei aeronave de transport aerian regional de nouă generaţie, proiect iniţiat de INCAS - Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale 'Elie Carafoli' din Bucureşti, împreună cu DLR - Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt e.V. (German Aerospace Center).

AGERPRES: Revenind la Topul firmelor bucureştene, care sunt reperele celei de a XVIII-a ediţii?

Sorin Dimitriu: Această ediţie a Topului firmelor bucureştene are loc în anul în care CCIB aniversează 100 de ani de la inaugurarea sediului său istoric, care a adăpostit, până nu de mult, Biblioteca Naţională. Sediul a fost realizat cu suportul generos al regelui Carol I. CCIB va acorda, pentru al XI-lea an consecutiv, Trofeul creativităţii, ce va fi decernat în baza datelor de la OSIM.

AGERPRES: Cum puteţi caracteriza, în cifre, acest Top?

Sorin Dimitriu: În Topul din acest an, care a fost elaborat pe baza performanţelor obţinute de firmele bucureştene în 2010, sunt chemate sub luminile rampei 3.898 de firme care îşi au sediul în Capitală, alese din cele 26.872 companii care au întrunit criteriile de eligibilitate şi care au fost selecţionate din cele 127.405 de societăţi care au depus bilanţul pe anul 2010. Pentru alegerea firmelor cu cel mai performant management, am apelat la criterii utilizate de toate camerele de comerţ teritoriale, ceea ce dă o mare relevanţă ierarhiei întocmite de Camera de Comerţ, pentru că ea este unitară pe ţară şi se păstrează de la un an la altul, evident, cu îmbunătăţiri, acolo unde este cazul. Topul firmelor bucureştene este o oglindă a economiei din Capitala României. Numărul IMM-urilor este considerabil mai mare decât al altor categorii de companii în Topul bucureştean, acestea însumând 2.002 laureate, din totalul de 3.898. În cadrul fiecărui domeniu de activitate, firmele sunt împărţite pe cinci categorii de mărime, respectiv întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi. Sunt mândru să spun că firmele membre ale CCIB au reuşit să ocupe aproximativ un sfert din primele locuri din Top.

Repartizarea laureaţilor pe domenii de activitate este şi ea grăitoare. Domeniul cu cel mai mare număr de laureaţi este cel al serviciilor, de unde provin 1.452 de firme, în industrie, avem 1.024 de firme laureate, urmată de comerţ-turism, cu 740 de firme premiate, după care urmează cercetarea, dezvoltarea, high tech, cu 368 de societăţi, din construcţii avem 239 de premianţi şi din agricultură, pescuit şi piscicultură, 75.

AGERPRES: Dacă privim spre viitor, care este factorul de optimism pentru relansarea activităţii economice, dar şi cel care vă îngrijorează?

Sorin Dimitriu: Un lucru îngrijorător este prăbuşirea investiţiilor în cercetare - dezvoltare - inovare, dar speranţa vine din faptul că o mare parte a institutelor de cercetare-dezvoltare şi-au intensificat participarea cu proiecte la competiţiile europene ale programelor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Aşa se face că, în această perioadă, în Capitală, activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare se bazează pe finanţare europeană şi internaţională (circa 30-50%), finanţare de la bugetul naţional (circa 19-32%) şi o finanţare din fonduri private (circa 12-18%).

Sunt, însă, optimist în ceea ce priveşte potenţialul industrial al Capitalei. Parcurile industriale şi tehnologice din imediata vecinătate a Bucureştiului sunt şi vor fi puncte puternice de atracţie pentru companiile multinaţionale şi pentru cele locale.

De altfel, în 2011, Bucureştiul s-a plasat pe locul 27 în topul celor mai bune 36 de destinaţii pentru afaceri din Europa, potrivit unui studiu realizat de Cushman&Wakefield. Este necesară, însă, o politică pentru atragerea de noi investitori şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie. De asemenea, se impune şi încurajarea industriilor care pun în valoare punctele forte locale -populaţie tânără, educată, vorbitoare de limbi străine.

Sursa: http://www.agerpres.ro

Tags: cadrul afaceri firmele managementul persoane proiectului dezvoltare cursuri calificare dimitriu agerpres topului editie xviii performant sorin firmelor bucurestene firme imm ue euro ing

Articole similare