Allianz-Tiriac lanseaza 'Zona de siguranta'
ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A. - 9 Mai 2011
Statisticile referitoare la producerea riscurilor catastrofice la nivel mondial arată că 2010 şi primele trei luni din 2011 a fost o perioadă extrem de 'încărcată' în ceea ce priveşte producerea de catastrofe naturale la nivel mondial.
Discutăm despre un număr de peste 20 de cutremure cu intensitate mai mare de 7 pe scara Richter produse pe parcursul anului 2010, care au generat peste 225.000 de victime şi pierderi economice de câteva zeci de miliarde de euro. Acestora li se adaugă seismele întâmplate în primul trimestru din 2011, respectiv în data de 21 februarie în Noua Zeelandă şi în 11 martie, în Japonia. În plus, an de an, zone geografice întinse din Europa sunt afectate de inundaţii, producând pagube semnificative.
În faţa unor asemenea evenimente nu putem rămâne indiferenţi, în condiţiile în care România nu este nicidecum situată într-o regiune inactivă sub aspectul producerii riscurilor catastrofice. Dimpotrivă, mai ales în ceea ce priveşte riscul de cutremur – dar şi pe cele de inundaţii şi chiar alunecări de teren – este binecunoscut faptul că ţara noastră are una dintre cele mai ridicate expuneri din întreaga Europă. Iar Bucureştiul este considerată a fi capitala europeană cea mai vulnerabilă la riscul de cutremur.
Acesta este contextul în care Allianz-Ţiriac îşi propune să vină în întâmpinarea nevoii de informare a publicului din România, lansând o nouă publicaţie – <Zona de siguranţă> – ce va aborda subiecte legate de managementul riscurilor, în măsură să ajute cititorul să conştientizeze riscurile care-i ameninţă averea, familia, viitorul, să fie cât mai bine pregătit pentru a le face faţă, să identifice soluţiile potrivite pentru a fi cu adevărat protejat. Prima ediţie a acestei publicaţii are ca principală temă riscul de cutremur, în legătură cu care oferă o serie de informaţii relevante – de la statistici generale referitoare la incidenţa acestui risc la nivel mondial, până la recomandări ce pot fi foarte utile pentru o bună pregătire prealabilă pentru a face faţă unui seism puternic. Nu în ultimul rând, în <Zona de siguranţă> pot fi găsite informaţii de bază cu privire la modul în care poliţele de asigurare funcţionează ca instrumente de protecţie extrem de eficiente împotriva efectelor financiare devastatoare pe care le poate produce un cutremur.
'Noi considerăm că este nevoie ca publicul din România să aibă acces la asemenea informaţii, în contextul în care ţara noastră are un grad ridicat de vulnerabilitate la riscul de cutremur', declară Rangam Bir, directorul general al Allianz-Ţiriac. 'Să nu uităm că aproape 60% din totalul gospodăriilor populaţiei sunt situate în zone în care seisme puternice produse în Vrancea propagă unde de şoc în măsură să genereze pagube semnificative.'
Cu toate acestea, numărul locuinţelor asigurate este încă foarte redus. Şi, în consecinţă, rolul industriei locale a asigurărilor de a reprezenta un pilon de susţinere a echilibrelor financiare în cazul producerii de catastrofe naturale este limitat.
Chiar şi aşa, Allianz-Triac este, în acest moment, în măsură să acorde – în mod direct, din resurse proprii şi în baza contractelor de reasigurare - despăgubiri de circa 350 milioane de euro pentru pagube generate locuinţelor asigurate din portofoliul actual al companiei de un eventual cutremur (la care se adaugă încă aproximativ jumătate de miliard de euro pentru potenţiale pagube înregistrate de agenţii economici asiguraţi la Allianz-Ţiriac).
Această sumă reprezintă dauna maximă posibilă pentru întregul portofoliu de locuinţe asigurate de Allianz-Ţiriac, calculată pe baza unui model de analiză şi estimare a expunerii catastrofice pentru riscul de cutremur dezvoltat de experţi ai diviziei de reasigurări Allianz Re din cadrul Grupului Allianz. La baza modelului stau statisticile referitoare la cutremurele întâmplate pe teritoriul românesc în ultimele sute de ani; iar scenariul aplicabil ia în considerare un eveniment catastrofic a cărui putere de distrugere corespunde unui cutremur ce poate apărea o dată la 250 de ani.
Extrapolând acest scenariu la nivelul întregului fond de locuinţe din România, discutăm despre un cutremur care ar genera doar la gospodăriile populaţiei pagube totale a căror refacere ar necesita fonduri echivalente cu circa 8-10% din Produsul Intern Brut al ţării. Iar valoarea totală a daunelor ar fi de cel puţin două ori mai mari, dacă includem şi pagubele care s-ar înregistra în economie, la nivelul infrastructurii şi activelor statului.
'Producerea unui astfel de cutremur ar crea dezechilibre majore la nivelul societăţii româneşti. Gradul redus de cuprindere în asigurare a locuinţelor, dar şi subasigurarea unui număr mare de construcţii protejate prin contracte de asigurare limitează răspunderea asumată de asigurători', consideră directorul general al Allianz-Ţiriac. 'Într-un astfel de scenariu, obligaţiile de plată totale ale asigurătorilor aferente contractelor facultative de asigurări de locuinţe s-ar situa undeva la 10, maxim 15% din pagubele înregistrate la nivelul fondului locativ.'
Conform estimărilor Allianz-Ţiriac, gradul de cuprindere în asigurarea facultativă a clădirilor aflate în proprietate privată (reprezentat de numărul de locuinţe asigurate raportat la numărul total de locuinţe existente) nu depăşeşte 20%. În acelaşi timp, multe dintre contractele de asigurare în vigoare au sume asigurate mult inferioare valorii reale de reconstrucţie a caselor.
Situaţia s-a reflectat nu mai departe decât în vara anului trecut, atunci când inundaţiile au afectat succesiv zone întinse de pe aproape întreg teritoriul României. Ne amintim că inundaţiile din lunile iunie-iulie 2010 au afectat 481 de localităţi din 37 de judeţe. Aproape 20.000 de persoane au fost evacuate din locuinţele lor; circa 4.000 de gospodării au fost avariate, dintre care 863 au fost complet distruse. În total, pagubele produse de inundaţiile din vara lui 2010 se ridică la peste 875 milioane de euro, conform evaluărilor făcute de autorităţi.
Numai 2-2,5% din această sumă a fost acordată drept despăgubiri de către asigurători pentru pagube produse de inundaţiile din vara anului trecut.
'Capacitatea de intervenţie a statului pentru refacerea locuinţelor în cazul producerii catastrofelor naturale este, la randul ei, limitată. Dincolo de minime acţiuni de asistenţă socială menite să ajute populaţia afectată să depăşească şocul, proprietarii de locuinţe nu trebuie să se aştepte la susţinere substanţială din partea statului. De fapt, oricât de mult şi-ar dori să intervină autorităţile, trebuie sa fim realişti: vorbim, în cazul unui cutremur de intensitate mare, de pagube la locuinţe reprezentând 20-25% din totalul veniturilor atrase de stat timp de un an întreg la bugetul consolidat. Priorităţile de reconstrucţie vor fi reprezentate de elementele de infrastructură, pentru care, oricum, va trebui gasite surse alternative de finanţare', subliniază Rangam Bir.
Atunci când vorbim despre riscuri cu impact semnificativ în ceea ce priveşte daunele provocate la nivelul fondului de locuinţe, nu putem omite, de asemenea, incendiul. Pagubele produse de acest risc gospodăriilor populaţiei se ridică la valori de cel puţin câteva zeci de milioane de euro, anual. În fiecare zi, în România focul afectează, în medie, 15-16 locuinţe. Pe parcursul anului 2010, peste 5.600 de gospodării au fost afectate de incendii, iar dacă adăugăm şi anexele numărul depăşeşte 8.800.
Probabil că cel puţin 7.000 dintre proprietarii acestor circa 8.800 de gospodării au avut şi încă întâmpină dificultăţi serioase în a-şi reechilibra bugetele după pagubele de mii sau chiar zeci de mii de euro produse de incendiu; şi asta tocmai din cauza gradului redus de cuprindere în asigurare pentru locuinţe înregistrat în România.
În timp ce în ţara noastră – o zonă cu expunere ridicată la riscuri de catastrofe naturale - numărul românilor care aleg să îşi protejeze averea, casa, bunurile rămâne la cote foarte reduse, la nivel mondial, industria asigurărilor îşi asumă un rol din ce în ce mai important atunci când este vorba de a interveni în sprijinul celor afectaţi de catastrofe naturale. Acest lucru este dovedit de faptul că despăgubirile plătite de asigurători pentru daune produse de catastrofe naturale s-au multiplicat de 8-10 ori în doar câteva decenii. Conform unui studiu dat publicităţii în luna martie de Allianz (<Allianz Risk Pulse: Focus Natural Catastrophes>), în 2010, industria de asigurări a acordat clienţilor afectaţi de catastrofe naturale despăgubiri de peste 40 de miliarde de dolari, faţă de 4-5 miliarde de dolari, cât reprezentau, la nivel global, daunele asigurate plătite anual de societăţile de asigurări ca urmare a producerii de catastrofe naturale, în anii '70-'80.
Dincolo de aspectul strict pecuniar al rolului asigurătorilor, această industrie trebuie şi poate să contribuie la o mai bună înţelegere a importanţei pregătirii prealabile pentru situaţiile producerii diferitelor riscuri, la o mai coerentă analiză a ameninţărilor pe care catastrofele naturale, dar şi clelalte riscuri, precum incendiul le reprezintă pentru averile, bunurile, viaţa şi destinul fiecărei familii. Acesta este motivul pentru care Allianz-Ţiriac oferă publicului din România <Zona de Siguranţă>.
'Prin lansarea noii publicaţii <Zona de Siguranţă> am dorit să facem un pas în direcţia conştientizării populaţiei în ceea ce priveşte nevoia de protecţie în cazul producerii unor riscuri catastrofice. Şi prin protecţie ne referim nu doar la aceea financiară necesară atunci când astfel de riscuri apar şi produc pagube de cele mai multe ori considerabile, ci şi la pregătirea efectivă a fiecăruia dintre noi şi a propriei locuinţe pentru a face faţa producerii unui cutremur', conchide Rangam Bir, CEO al Allianz-Ţiriac Asigurări.
Tags: numarul
asigurare
cutremur
riscul
asigurate
locuinte
riscuri
pagubele
nivelul
producerii
romania
nivel
asigurari
tiriac
catastrofe
naturale
pagube
euro
produse
allianz
Deloitte: Imbunatatirea activitatii autoritatilor vamale este strans legata de numarul de AEO-uri din Romania
facebook
twitter
linkedin
youtube
rss
newsletter