"Impozite directe cu paşaport european" - primul eveniment organizat în România de grupul de specialişti în impozitare directă în Uniunea Europeană ai PricewaterhouseCoopers
PwC ROMANIA - 28 Octombrie 2008
Bucureşti, 28 octombrie 2008 - Conferinţa intitulată „Impozite directe cu paşaport european" se bucură de participarea pentru prima oară în România a Grupului de Specialişti ai PricewaterhouseCoopers în Impozite Directe din Uniunea Europeană („UE"). Obiectivul acestei reţele de consultanţi specializaţi în legislaţia fiscală comunitară ce provine din toate statele membre UE este de a acorda asistenţă companiilor şi persoanelor fizice, pentru ca acestea să beneficieze pe deplin de drepturile lor conform legislaţiei comunitare.
„PricewaterhouseCoopers România îşi propune să ajute companiile să îşi formuleze o strategie fiscală care să integreze şi aspectele comunitare" declară Peter de Ruiter, Lider şi Partener PricewaterhouseCoopers România în cadrul Departamentului de Servicii de Consultanţă Fiscală şi Juridică.
Gazdele conferinţei au punctat atât importanţa fructificării oportunităţilor cât şi a administrării riscurilor ce decurg din reglementările la nivelul Uniunii Europene pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în Europa.
Prima parte a conferinţei a fost dedicată oportunităţilor fiscale aduse de statutul de membru. Sjoerd Douma, Manager în cadrul PricewaterhouseCoopers Olanda şi membru al Grupului de Specialişti ai PwC în Impozite Directe din UE a făcut o trecere în revistă a principiilor din legislaţia UE, punând accent pe libertăţile fundamentale garantate de tratatul comunitar. El a menţionat câteva cazuri aduse de contribuabili din statele membre UE în fata Curţii Europene de Justiţie, în care aceştia au contestat cu succes conformitatea legislaţiei din ţările respective cu principiile tratatului comunitar.
În acest context, Alina Rafaila, Senior Manager în cadrul PricewaterhouseCoopers România a precizat cum pot companiile dezavantajate fiscal de legislaţia românească să se apere prin intermediul instituţiilor europene şi să reducă impozitarea excesivă. „Câteva exemple concrete de prevederi din codul fiscal românesc care reprezintă potenţiale încălcări ale libertăţilor garantate de tratatul comunitar se referă la: regimul fiscal defavorabil al dividendelor primite de companii româneşti care realizează investiţii de portofoliu în afara ţării, tratamentul fiscal asimetric al pierderilor înregistrate de sucursale deschise de firme româneşti în UE şi impozitarea discriminatorie cu reţinere la sursă a redevenţelor şi dobânzilor plătite către companii nerezidente din UE şi respectiv din afara SEE" a subliniat Alina Rafaila.
Cea de-a doua parte a conferinţei a fost dedicată riscurilor aduse de statutul de membru UE, punându-se accent pe ajutoarele de stat. Obţinerea de facilităţi fiscale sau de granturi pentru investiţii reprezintă la prima vedere o oportunitate ideală. În fapt, în noul context, acestea reprezintă ajutoare de stat, care sunt atent monitorizate de autorităţile europene, întrucât sunt considerate factori ce pot distorsiona competiţia în piaţa comună. Pieter van der Vegt, Senior Manager în cadrul PricewaterhouseCoopers Olanda şi membru al Grupului de Specialişti ai PwC în Impozite Directe din UE a prezentat audientei cine, ce, cum şi de ce este susceptibil de a fi învinuit ca beneficiază de ajutor de stat ilegal.
Luiza Tomescu, expert în ajutor de stat în cadrul D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă a PricewaterhouseCoopers în România, s-a referit la punctul în care se intersectează consultanţa în materia ajutorului de stat cu planificarea generală a unei investiţii de tip greenfield sau extinderea/modernizarea unei investiţii existente. „În cazul ajutorului de stat ilegal sau a ajutorului de stat utilizat abuziv, beneficiarul unui asemenea ajutor de stat este obligat să ramburseze suma reprezentând echivalentul ajutorului de stat a cărui recuperare a fost dispusă la care se adaugă dobânda calculată de la data plăţii ajutorului de stat către beneficiar până la data recuperării sau a rambursării ajutorului. Identificarea ajutoarelor de stat care se califică drept ilegale sau abuziv utilizate este un aspect de maximă importanţă care trebuie avut în vedere cu ocazia tranzacţiilor de tip M&A din perspectiva riscurilor pe care le generează în patrimoniul beneficiarului ajutorului. Astfel, un expert în ajutor de stat îşi exercită cu ocazia investiţiilor noi rolul său proactiv, în timp ce în cazul tranzacţiilor de tip M&A rolul său reactiv" a subliniat Luiza Tomescu.
Tags: ue
cadrul
ajutorului
pricewaterhousecoopers
specialisti
impozite
directe
romania
UE autorizeaza Romania sa limiteze la 50% deductibilitatea TVA aferenta operatiunilor de leasing si inchirieri auto
facebook
twitter
linkedin
youtube
rss
newsletter